Legea federală interzice epurările târzii ale listelor electorale. Republicanii încearcă să o reinterpreteze

O lege federală din 1993, cunoscută sub numele de National Voter Registration Act (NVRA), interzice statelor să efectueze epurări sistematice ale listelor electorale în ultimele 90 de zile înainte de o alegere federală. Această perioadă de „liniște” a fost concepută pentru a proteja alegătorii eligibili care ar putea fi eliminați din greșeală, oferindu-le timp să rezolve problemele și să voteze. Însă, în contextul alegerilor din 2024 și al celor viitoare, republicanii au început o ofensivă juridică pentru a reinterpreta această prevedere, susținând că nu se aplică în cazul persoanelor care nu sunt cetățeni americani sau că epurările lor nu sunt „sistematice”, ci „individualizate”. Curtea Supremă a SUA urmează să se pronunțe în toamna acestui an într-un caz din Arizona care ar putea redefini limitele acestei protecții legale.Contextul acestor dispute este marcat de acuzațiile repetate ale fostului președinte Donald Trump și ale liderilor republicani privind o presupusă fraudă electorală masivă comisă de imigranți fără cetățenie. Deși investigațiile oficiale au demonstrat că votul ilegal al non-cetățenilor este extrem de rar, aceste afirmații au alimentat eforturile de a înăspri verificările listelor electorale. În 2024, Curtea Supremă, cu majoritate conservatoare, a emis o decizie sumară, fără explicații, permițând statului Virginia să continue un program de eliminare a presupușilor non-cetățeni din liste chiar în timpul perioadei de liniște. Această decizie a creat incertitudine și a deschis calea pentru noi provocări legale.„Nu există nicio îndoială în mintea mea că avocații și apărătorii drepturilor de vot, precum și oficialii de stat, testează cu adevărat limitele protecției perioadei de liniște din NVRA”, spune Maureen Edobor, profesor asistent de drept la Universitatea Washington and Lee. Ea subliniază că această decizie a Curții Supreme, deși sumară, a avut un impact uriaș asupra modului în care sunt interpretate acum aceste prevederi.Legea federală interzice statelor să desfășoare „orice program al cărui scop este eliminarea sistematică a numelor alegătorilor neeligibili din listele oficiale” în ultimele 90 de zile înainte de alegeri. Excepțiile includ persoanele care au cerut să fie eliminate, decedații sau, în multe state, cei care și-au pierdut dreptul de vot din cauza unei condamnări penale sau a „incapacității mintale”. În 2024, mai mulți judecători federali numiți de președinții democrați au constatat că Virginia a încălcat probabil NVRA prin lansarea unui program sistematic de eliminare a „înregistrărilor non-cetățenilor” prea aproape de ziua alegerilor. Guvernatorul republican de atunci, Glenn Youngkin, a emis un ordin executiv care cerea „actualizări zilnice” ale listelor, bazate pe date de la Departamentul de Vehicule cu Motor. Cu toate acestea, Curtea Supremă a permis continuarea epurării, fără a oferi motive.Dan Tokaji, decan al Facultății de Drept a Universității Wisconsin, explică faptul că această decizie face parte din ceea ce este cunoscut drept „shadow docket” – ordine de urgență emise de Curtea Supremă pentru a suspenda hotărâri ale instanțelor inferioare. „Este îngrijorător, deoarece sugerează că s-ar putea să nu existe o cale de atac, cel puțin în instanța federală, dacă un stat elimină ilegal alegători din liste în perioada în care nu ar trebui să facă acest lucru conform NVRA”, spune Tokaji.În acest an, disputa legală privind epurarea din Virginia s-a încheiat printr-o înțelegere, iar noul guvernator democrat, Abigail Spanberger, a emis un ordin executiv care respectă cerința NVRA de a finaliza orice program de eliminare cu 90 de zile înainte de alegeri. Totuși, întrebările rămân: ce va permite Curtea Supremă statelor să facă în perioada de liniște din 2025?Republicanii din Arizona și Ohio folosesc două argumente principale pentru a reinterpreta legea. Primul: perioada de liniște nu se aplică non-cetățenilor. Ei susțin că textul NVRA, care interzice eliminarea „alegătorilor neeligibili”, nu se referă la cei care nu sunt cetățeni, deoarece aceștia nu sunt niciodată eligibili. Al doilea argument se concentrează pe cuvântul „sistematic”. Oficialii republicani afirmă că eforturile lor sunt „individualizate”, nu sistematice, deoarece verifică fiecare caz în parte, deși se bazează pe baze de date.Un panel al Curții de Apel a 9-lea Circuit nu a fost de acord cu aceste argumente. Într-o hotărâre din 2025, acum supusă revizuirii Curții Supreme, majoritatea panelului a constatat că programul Arizona de anulare a înregistrărilor pe baza cetățeniei încalcă NVRA, deoarece „autorizează anularea sistematică a înregistrărilor în termen de 90 de zile înainte de o alegere federală”. Judecătorul Ronald Gould a scris că această anulare periodică nu se bazează pe „informații sau investigații individualizate”, ci pe comparații cu baze de date.Maureen Edobor subliniază că modul în care instanțele vor rezolva această dispută depinde de definirea termenilor tehnici. „Dacă un stat rulează un program care compară listele electorale cu o bază de date a non-cetățenilor, este acesta un program sistematic sau individualizat? Curtea Supremă va trebui să decidă”, spune ea.Pe lângă cazul din Arizona, există și alte procese în curs. Luni, Curtea Supremă a acceptat să judece cererea Comitetului Național Republican (RNC) de a prelua un caz din Arizona, RNC v. Mi Familia Vota, care ar putea restrânge domeniul de aplicare al perioadei de liniște. O decizie nu este așteptată până anul viitor. Toate aceste dispute se aliniază cu eforturile administrației Trump de a colecta date sensibile despre alegători de la state și de a le verifica într-o bază de date care, s-a dovedit, marchează în mod eronat cetățeni americani eligibili.În concluzie, această luptă juridică nu este doar despre interpretarea unor cuvinte, ci despre echilibrul dintre securitatea electorală și dreptul la vot. Dacă Curtea Supremă va permite epurări mai agresive în perioada de liniște, milioane de alegători eligibili ar putea fi privați de dreptul lor de a vota, fără a avea timp să corecteze erorile. Pe de altă parte, susținătorii epurărilor argumentează că este necesar să se prevină votul ilegal. Rămâne de văzut cum va decide cea mai înaltă instanță a țării.### De ce este important:Această dezbatere are implicații profunde pentru democrația americană. Perioada de liniște de 90 de zile a fost creată pentru a proteja alegătorii de epurări bruște care i-ar putea împiedica să voteze. Dacă republicanii reușesc să reinterpreteze legea, statele ar putea elimina mii de alegători cu puțin timp înainte de alegeri, pe baza unor baze de date imperfecte. Acest lucru ar putea afecta în mod disproporționat minoritățile și imigranții naturalizați, care sunt mai predispuși să fie marcați eronat. În plus, decizia Curții Supreme va stabili un precedent pentru modul în care sunt aplicate legile electorale federale, influențând alegerile viitoare. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă aceste riscuri și să urmărească evoluția cazurilor.