Hall a subliniat că formularea largă a legii, fără limite mai clare, riscă să atragă activitățile de protest în sfera poliției „antiterorism”, chiar și acolo unde nu există intenția de a răni oameni. „Nu există o autoritate legală cu privire la ce înseamnă ‘daune materiale grave’”, a scris Hall, menționând că definiția s-ar putea extinde dincolo de atacurile violente la acte precum daunele penale, în funcție de modul în care instanțele interpretează pragul.
Deși a spus că este de neconceput să se elimine complet daunele materiale din definiția legală a „terorismului”, Hall a sugerat că legiuitorii ar putea restrânge testul, de exemplu, prin impunerea unui risc pentru viață, a unei dimensiuni de securitate națională sau a excluderii protestelor non-violente. Raportul său apare în contextul în care guvernul face apel la o hotărâre a Înaltei Curți care a considerat interzicerea Palestine Action ca fiind ilegală pe motive de libertate de exprimare. Interdicția, impusă în iulie 2025, rămâne în vigoare până la soluționarea apelului.
Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a avertizat la momentul respectiv că utilizarea legislației „antiterorism” pentru a implementa interdicția asupra Palestine Action riscă „să împiedice exercitarea legitimă a libertăților fundamentale în întregul Regat Unit”. Palestine Action, fondat în 2020, declară că scopul său este să pună capăt „participării globale la regimul genocidar și de apartheid al Israelului”, concentrându-se în principal pe fabricile de arme, în special cele deținute de contractorul israelian de apărare Elbit Systems.
De la introducerea interdicției asupra grupului, au avut loc aproximativ 3.000 de arestări, în mare parte pentru afișarea de pancarte în sprijinul grupului, iar sute de persoane se confruntă acum cu acuzații. Raportul lui Hall a evidențiat, de asemenea, o dependență tot mai mare de legile „antiterorism” pentru a supraveghea propaganda online și exprimarea politică. Examinatorul independent a analizat și interzicerea din 2024 a grupului Hizb ut-Tahrir și a rețelei de extremă-dreaptă online Terrorgram, descriind ambele cazuri ca fiind situații în care organizațiile au fost interzise în principal pentru retorica online, nu pentru violență operațională.
Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a declarat într-o declarație că va analiza recomandările lui Hall înainte de a răspunde. Acest raport ridică întrebări fundamentale despre echilibrul dintre securitate și libertățile civile într-o democrație. Pe de o parte, guvernul are datoria de a proteja cetățenii de amenințări teroriste reale. Pe de altă parte, extinderea definiției „terorismului” pentru a include daune materiale sau retorică online riscă să criminalizeze disidența legitimă și activismul pașnic.
Cazul Palestine Action este deosebit de controversat. Grupul a fost interzis după o serie de acțiuni directe împotriva fabricilor de arme, inclusiv vandalizarea proprietății. În timp ce guvernul susține că aceste acțiuni constituie terorism, criticii argumentează că este vorba de protest politic care vizează bunuri, nu oameni. Hotărârea Înaltei Curți care a declarat interdicția ilegală a subliniat că legea nu ar trebui folosită pentru a suprima libertatea de exprimare, iar apelul guvernului ar putea stabili un precedent important.
În plus, utilizarea legilor antiterorism pentru a viza grupuri precum Hizb ut-Tahrir și Terrorgram, care sunt active în principal online, ridică semne de întrebare cu privire la limitele libertății de exprimare. Hizb ut-Tahrir, un grup islamist care pledează pentru un califat global, a fost interzis pentru retorica sa, deși nu a fost implicat în acte violente. Terrorgram, o rețea de extremă-dreapta, a fost interzisă pentru distribuirea de materiale care incită la violență, dar fără a fi legată direct de atacuri.
Aceste evoluții reflectă o tendință globală de a folosi legislația antiterorism pentru a controla discursul și activismul, ceea ce poate avea efecte negative asupra societății civile. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că astfel de măsuri pot descuraja protestele legitime și pot crea un climat de frică. În același timp, guvernele susțin că este necesar să se adapteze legile la noile amenințări, cum ar fi terorismul online.
Raportul lui Hall oferă o oportunitate pentru o dezbatere publică aprofundată. El recomandă ca legiuitorii să clarifice definiția „daunelor materiale grave” și să stabilească limite mai stricte pentru a preveni abuzurile. De asemenea, sugerează că protestele non-violente ar trebui excluse în mod explicit din definiția terorismului. Aceste recomandări, dacă sunt adoptate, ar putea ajuta la restabilirea încrederii în sistemul juridic și la protejarea libertăților fundamentale.
În concluzie, dezbaterea din Marea Britanie este un semnal de alarmă pentru toate democrațiile. Legile antiterorism sunt instrumente puternice, dar trebuie folosite cu precauție pentru a nu submina valorile pe care pretind că le protejează. Este esențial ca guvernele să găsească un echilibru între securitate și libertate, iar supravegherea independentă, cum este cea oferită de Jonathan Hall, joacă un rol crucial în acest proces.
De ce este important:
Acest raport subliniază riscul ca legile antiterorism să fie folosite pentru a suprima activismul politic legitim, nu doar amenințările violente. În contextul creșterii protestelor legate de conflictul din Gaza și al extinderii supravegherii online, clarificarea limitelor legale este crucială pentru protejarea drepturilor fundamentale. Deciziile luate în Marea Britanie ar putea influența legislația din alte țări, inclusiv din România, unde dezbateri similare au loc în privința echilibrului dintre securitate și libertăți civile.
