Libanon Ultimatum: Israel a stabilit „linia galbenă” în sud
În contextul unui cessez-fire fragil între Israel și Hezbollah, forțele israeliene au stabilit o nouă zonă de delimitare în sudul Libanului, denumită „linia galbenă”, care marchează o linie de contact pe care Israel vrea să o mențină ca zonă de securitate, interzicând mișcarea forțelor libaneze și a Hezbollah în acea zonă. Această măsură, anunțată de forțele de apărare israeliene (IDF), a ridicat semnale de alarmă în Beirut și în comunitățile internaționale, deoarece pare să extindă controlul militar israelien peste zone care, conform rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, ar trebui să fie libere de prezență armată israeliană și hezbollahă. Raporturile de pe teren indică că soldații israelieni au început să monteze bariere, semnale și puncte de observație lângă localitățile precum Marjayoun, Bint Jbeil și Ain Ebel, zone care au fost în centrul conflictelor din luna octombrie 2023, când Hezbollah a lansat rachete în Israël în solidaritate cu Gaza, déclanșând o răspuns militar israelien masiv. Deși un cessez-fire brokerat de Statele Unite și Franța a intrat în vigoare la 27 noiembrie 2023, aplicarea lui a fost înconstatată ca fiind incoerentă, cu raporte despre violări de la ambele părți. Israel arguează că „linia galbenă” este necesară pentru a preveni rearmarea Hezbollah și pentru a asigura că niciun grup armat nu poate opera lângă frontiera cu Israël, în special după ce Hezbollah a reîncărat capacitățile sale de rachetă și a reîncărat forțele sale în sudul Libanului. Totuși, autoritățile libaneze, inclusiv președintele Joseph Aoun și prim-ministrul Najib Mikati, au condamnat măsura ca o violare a suveranității nationale și a rezoluției 1701, avertizând că aceasta ar putea deschide calea către o nouă spirală de violență. Organizațiile de drepturi omenești, inclusiv Amnesty International și Human Rights Watch, au exprimat preocupare că linia galbenă ar putea duce la detinerii arbitrare, deplasări forțate și restricții ale libertății de mișcare pentru populația civilă din sudul Libanului, care deja suferă de distrugerea masivă a infrastructurii, pierderi de vieți și trauma psihologică profundă. În același timp, vocea din sudul Libanului — agricultori, medici, profesori și mame — descreve un climat de teamă și neliniște: „Nu știm dacă vom putea returna la grădinile noastre, dacă copiii noștri vor putea merge la școală, sau dacă o noapte vom fi treziți de explozii”, a declarat o femeie din Bint Jbeil. Analistii de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) și de la Institutul pentru Studii de Război (ISW) sugerează că Israel folosește această măsură ca un instrument de presiune pentru a negocia un cessez-fire mai durabil, inclusiv retragerea Hezbollah de la frontiera și livrarea armelor sale la autoritățile libaneze — o cerere pe care Hezbollah o respinge, considerând-o o capitulare. În timp ce negociările diplomatice continuă în taina camerelor din Washington, Paris și Beirut, linia galbenă rămâne un simbol tenebros al fragilității pacei: o linie desenată nu cu creion, ci cu tancuri, droni și frică — o linie care nu separă doar două teritorii, ci două viitorii posibili pentru Liban: unul de recuperare și suveranitate, sau unul de ocupare continuă și instabilitate cronica.
