Generalul Min Aung Hlaing, architectul loviturii de stat din Myanmar din 2021, a fost oficial ales președinte al țării de către parlamentul dominat de forțele militare, formalizând astfel controlul său absolut asupra puterii politice într-o națiune sfâșiată de război civil. Votul, desfășurat vineri în cadrul legislativului pro-militar, a acordat generalului în vârstă de 69 de ani cel puțin 293 de voturi din cele 584 exprimate de deputați, depășind cu mult pragul majoritar necesar pentru accederea în funcția supremă de stat.
Această numire reprezintă culminația unei strategii elaborate care a debutat prin preluarea violentă a puterii în urmă cu cinci ani, când Min Aung Hlaing a orchestrat dărâmarea guvernului ales democratic, condus de laureata Premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi. Fosta laureată a pacei a fost arestată imediat după lovitura de stat și plasată în arest la domiciliu, unde se află și în prezent, în ciuda deteriorării severe a stării sale de sănătate raportate în ultimele luni.
Tranziția de la poziția de comandant suprem al armatei la cea de președinte civil a fost pregătită meticulos prin organizarea unor alegeri legislative extrem de controversate, desfășurate între lunile decembrie și ianuarie. Aceste alegeri, descrise de critici și guverne occidentale drept o farsă democratică menită să perpetueze dominația militară sub un verniș de democrație, au oferit partidului susținut de armată o victorie zdrobitoare.
Partidul Uniune Solidaratate și Dezvoltare, instrumentul politic al juntei militare, a obținut peste 80% din locurile disputate în cadrul acestor alegeri, în timp ce membrii activi ai forțelor armate dețin locuri nearhjunate care reprezintă un sfert din totalul parlamentului. Această structură permite armatei să controleze practic toate deciziile legislative importante, transformând parlamentul într-o simplă rotiță în mecanismul de putere al juntei.
Bursa live a numărării voturilor, difuzată de posturile de televiziune controlate de regim, l-a arătat pe Min Aung Hlaling primind voturi în mod confortabil pe măsură ce rezultatele erau anunțate, confirmând previziunile analiștilor care anticipau de săptămâni această evoluție. Generalul a fost unul dintre cei trei candidați propuși pentru funcția prezidențială la începutul acestei săptămâni, însă alegerea sa era considerată o certitudine de la bun început, având în vedere controlul absolut al armatei asupra procesului electoral.
Ascensiunea lui Min Aung Hlaing la președinție a fost precedată de o reorganizare majoră în conducerea forțelor armate birmaneze, instituție pe care a condus-o nemijlocit din 2011. Luni, în aceeași zi în care a fost nominalizat ca candidat prezidențial, generalul l-a numit pe Ye Win Oo, fost șef al serviciilor de informații și considerat extrem de loial liderului, drept succesorul său la comanda armatei.
Această retransmitere a controlului militar și ascensiunea lui Min Aung Hlaing la șefia statului sunt interpretate de analiști drept o manevră strategică complexă, menită să consolideze puterea acestuia în calitate de lider al unui guvern nominal civil, oferindu-i astfel o legitimitate internațională pe care nu a putut-o obține în calitate de lider militar. Totodată, această mutare asigură protecția intereselor forțelor armate, care au condus direct țara în cinci din ultimii șase decenii ai istoriei moderne a Myanmarului.
În ciuda acestei consolidări formale a puterii, realitatea de pe teren rămâne dramatic diferită. Războiul civil care devastează Myanmar de-a lungul ultimilor cinci ani continuă să facă ravagii, iar recentele evoluții sugerează o intensificare a conflictelor. Mai multe grupări de rezistență anti-militaristă, inclusiv rămășițele partidului lui Aung San Suu Kyi și armate etnice minoritare cu tradiție îndelungată în lupta pentru autodeterminare, au anunțat marți formarea unei noi coaliții front unificate pentru a înfrunta forțele militare.
Consiliul de Conducere pentru Emergența unei Uniuni Federale Democratice a transmis un comunicat public în care își definește obiectivele strategiceambig: "Viziunea și obiectivele noastre strategice sunt să dărâmăm complet toate formele de dictatură, inclusiv dictatura militară, și să inițiem colectiv o nouă arhitectură politică." Acest mesaj tranșant reflectă determinarea grupărilor insurgente de a continua lupta în pofida represiunii violente și a consolidării puterii de către junta militară.
Analiștii avertizează că grupările de rezistență ar putea fi supuse unei presiuni militare intensificate în perioada următoare, odată cu stabilirea noului regim. De asemenea, țările vecine ar putea manifesta o disponibilitate crescută de a-și consolida relațiile diplomatice cu administrația condusă de Min Aung Hlaing, în detrimentul dialogului cu opoziția democratică. Această dinamică regională complică și mai mult perspectivele unei soluții politice la conflictul care a provocat deplasarea a sute de mii de civili și mii de morți de la începutul războiului civil.
Comunitatea internațională a rămas în mare parte reticentă în a recunoaște legitimitatea noului regim, însă absența unor sancțiuni concertate și decisive a permis juntelor militare să-și mențină cursul. Țările din regiunea Asia-Pacific, în special cele din ASEAN, au adoptat o poziție ambiguă, oscilând între condamnarea subtilă a violenței și menținerea dialogului cu conducerea militară pentru a evita o destabilizare completă a regiunii.
Min Aung Hlaing,将军个人履历显示强硬立场, a acuzat de mult timp de crime de război și crime împotriva umanității de către ONU și organizații internaționale pentru drepturile omului, în special în contextul operațiunilor militare împotriva populației civile rohingya din statul Rakhine în 2017, care au determinat un exod masiv de peste 700.000 de refugiați în Bangladeshul vecin. Aceste acuzații nu l-au împiedicat să-și consolideze puterea, demonstrând încă o dată decalajul dintre justiția internațională și realitățile geopolitice ale regiunii.
Liderul Loviturii de Stat din Myanmar Ales Președinte de un Parlament Devotat Armatei: O Consolidare a Puterii în Cadrul unui Conflict Civil Devastator
