Vizita de vineri marchează a treia sa deplasare într-un stat membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), în timp ce încearcă să-și refacă poziția în cadrul blocului format din 11 membri, din care fac parte atât Myanmar, cât și Vietnam. Min Aung Hlaing s-a confruntat cu ani de izolare diplomatică după preluarea puterii din 2021 și a fost exclus de la reuniunile la nivel înalt ale ASEAN pentru că nu a respectat planul de pace pentru Myanmar adoptat de bloc în aprilie 2021. De atunci, el a călătorit în India, China, Laos, Thailanda și, mai recent, în Kazahstan, Belarus și Rusia, unde s-a întâlnit cu lideri și a încercat să atragă investiții străine prin forumuri de afaceri.
Televiziunea de stat MRTV a anunțat că Min Aung Hlaing a aterizat pe aeroportul internațional Noi Bai din capitala Vietnamului, Hanoi, la prânz. Pe durata vizitei sale de trei zile, el este așteptat să se întâlnească cu președintele vietnamez To Lam și cu alți oficiali de rang înalt, precum și să participe la un forum de afaceri alături de membri ai cabinetului său. Vietnamul a menținut legături militare de lungă durată cu Myanmar, inclusiv cooperare în domeniul apărării și implicarea Viettel, grupul de telecomunicații condus de armata vietnameză, în Mytel, unul dintre principalii operatori de telefonie mobilă din Myanmar.
Legăturile economice, însă, s-au slăbit, comerțul bilateral scăzând de la 853 de milioane de dolari în 2020 la 590 de milioane de dolari în 2025 și la 335 de milioane de dolari în prima jumătate a anului 2026, cifre pe care Min Aung Hlaing le-a împărtășit cu ministrul de externe al Vietnamului, Le Hoai Trung, când s-au întâlnit în Myanmar la sfârșitul lunii august, potrivit ministerului de externe vietnamez.
Guvernele occidentale au evitat și au sancționat regimul condus de Min Aung Hlaing și pe asociații săi pentru răsturnarea guvernului lui Suu Kyi și pentru gravele încălcări ale drepturilor omului comise de atunci. Represiunea sângeroasă a armatei asupra protestelor a contribuit la declanșarea unei mișcări naționale de rezistență armată și a unui război civil sângeros. În ciuda acestor critici, liderul militar pare hotărât să-și consolideze prezența internațională, mizând pe parteneriate cu state care nu îi contestă legitimitatea.
Această vizită la Hanoi are loc într-un context regional complicat. ASEAN a fost profund divizat în legătură cu modul de abordare a crizei din Myanmar, iar eforturile de mediere au eșuat în repetate rânduri. Unii membri, precum Thailanda și Laos, au adoptat o poziție mai conciliantă, în timp ce alții, cum ar fi Indonezia și Malaezia, au cerut măsuri mai ferme. Vietnamul, deși menține relații militare strânse cu Myanmar, a fost mai rezervat în sprijinul său public, probabil din cauza presiunilor internaționale și a propriilor interese economice.
Min Aung Hlaing a încercat să prezinte vizita ca pe o oportunitate de a relansa comerțul și de a atrage investiții vietnameze, mai ales în sectoarele energiei, telecomunicațiilor și infrastructurii. Cu toate acestea, analiștii sunt sceptici că Vietnamul va face concesii majore, având în vedere riscurile politice și reputaționale. De asemenea, este puțin probabil ca această vizită să schimbe fundamental poziția Occidentului, care continuă să condamne regimul militar și să susțină opoziția democratică.
Pe plan intern, situația din Myanmar rămâne extrem de tensionată. Armata controlează marile orașe, dar o mare parte din teritoriu este sub controlul grupurilor de rezistență, iar conflictul a provocat mii de victime și a strămutat sute de mii de oameni. Economia este în colaps, iar sărăcia se adâncește. În aceste condiții, călătoriile lui Min Aung Hlaing în străinătate pot fi văzute ca o încercare de a-și consolida imaginea de lider capabil să aducă stabilitate, dar realitatea de pe teren contrazice acest discurs.
Vietnamul, la rândul său, se confruntă cu un echilibru delicat între menținerea relațiilor tradiționale cu Myanmar și evitarea unei condamnări internaționale. Hanoi a fost întotdeauna atent la principiul neamestecului în treburile interne, dar și la propria reputație în fața partenerilor occidentali. Prin urmare, este de așteptat ca discuțiile să se concentreze pe aspecte practice, precum comerțul și cooperarea tehnică, evitând subiectele sensibile legate de drepturile omului sau de procesul de pace.
În ciuda acestor limitări, vizita lui Min Aung Hlaing la Hanoi are o simbolistică importantă. Ea arată că, deși izolat de Occident, liderul militar reușește să găsească parteneri în regiune, ceea ce îi oferă o oarecare legitimitate. De asemenea, subliniază diviziunile din ASEAN și dificultatea de a găsi o poziție comună față de Myanmar. Pe termen lung, această strategie de normalizare a relațiilor cu vecinii ar putea să nu fie suficientă pentru a rezolva criza profundă din țară, dar îi oferă lui Min Aung Hlaing o plasă de siguranță diplomatică.
În concluzie, vizita liderului militar din Myanmar în Vietnam este un pas calculat într-un joc geopolitic complex. Ea reflectă atât nevoia disperată a regimului de a sparge izolarea, cât și pragmatismul statelor din regiune, care sunt dispuse să facă afaceri cu oricine, indiferent de natura regimului. Rămâne de văzut dacă această apropiere va aduce beneficii concrete poporului din Myanmar sau dacă va servi doar la consolidarea unei puteri ilegitime.
De ce este important:
Această vizită subliniază eforturile continue ale regimului militar din Myanmar de a-și recâștiga locul în comunitatea regională, în ciuda sancțiunilor internaționale și a condamnărilor pentru abuzuri. Ea evidențiază, de asemenea, tensiunile din interiorul ASEAN și modul în care statele membre își echilibrează interesele economice cu principiile democratice. Pentru cititorii români, este relevantă pentru că arată cum se modelează echilibrul de putere în Asia de Sud-Est, o regiune tot mai importantă pentru economia globală, și cum regimurile autoritare găsesc modalități de a supraviețui și de a se adapta presiunilor externe.
