Özel a declarat că noul său proiect politic reprezintă „speranța unui nou început” în eforturile de a-l înlătura pe Erdogan, aflat la putere de peste două decenii. Deși numele noului partid nu a fost încă dezvăluit, se așteaptă ca acesta să atragă un număr semnificativ de alegători și parlamentari din CHP, partidul fondat acum peste un secol de Mustafa Kemal Atatürk, părintele Turciei moderne.
Contextul acestei decizii este unul tensionat. În mai 2025, o curte de apel l-a deposedat pe Özel de titlul de președinte al CHP și l-a reinstalat pe Kemal Kılıçdaroğlu, fostul lider, considerat mai puțin popular. Decizia a fost percepută de opoziție ca o lovitură de stat judiciară, orchestrată de guvern pentru a slăbi principala forță de opoziție. „Acestea sunt pași hotărâți ai unui marș spre guvernarea Turciei”, a spus Özel în fața deputaților.
Se estimează că mulți dintre cei 135 de parlamentari ai CHP din legislativul de 600 de locuri vor trece de partea noului partid, pe care Özel îl vede devenind principala forță de opoziție „cu o marjă largă”. Totuși, unii analiști avertizează că această sciziune ar putea juca în favoarea lui Erdogan, divizând și mai mult opoziția.
Turcia se confruntă cu o serie de probleme legale pentru opoziție. Sute de aleși locali și membri ai partidelor de opoziție au fost arestați de la sfârșitul anului 2024, în principal sub acuzații de corupție în municipalitățile conduse de CHP. Printre cei închiși se numără și Ekrem İmamoğlu, primarul Istanbulului, considerat cel mai puternic contracandidat al lui Erdogan. İmamoğlu este închis din martie 2025 și riscă pedepse de zeci de ani de închisoare.
Özel și criticii săi consideră că decizia instanței împotriva sa și represiunea juridică mai largă asupra CHP echivalează cu o „lovitură de stat” motivată politic. Guvernul, însă, insistă că instanțele din Turcia sunt imparțiale și acționează independent de presiunile politice. Erdogan a respins acuzațiile de intervenție în justiție, calificând cazul care a dus la înlăturarea lui Özel drept o dispută internă în cadrul CHP.
Sub conducerea lui Özel, CHP a obținut o victorie importantă în alegerile municipale din 2024, câștigând mai multe orașe și consolidând controlul asupra unor municipalități cheie, inclusiv Istanbul și Ankara. Această performanță a demonstrat că opoziția poate mobiliza un electorat nemulțumit de politicile lui Erdogan.
Analiștii sunt împărțiți în privința impactului noului partid. Murat Gezici, președintele institutului de sondaje Gezici, consideră că, pe termen scurt și mediu, aritmetica politică îi este favorabilă lui Erdogan și partidului său, AK Parti. „Această imagine se poate schimba doar dacă noul partid reușește să genereze un răspuns social foarte puternic și să devină principalul pol al opoziției”, a explicat Gezici.
În acest context, decizia lui Özel de a forma un nou partid reprezintă un pariu riscant. Pe de o parte, ar putea revitaliza opoziția, oferind o alternativă mai credibilă și mai unită. Pe de altă parte, riscă să fragmenteze și mai mult voturile anti-Erdogan, facilitând astfel menținerea la putere a actualului președinte.
Turcia se află într-un moment crucial. Economia se confruntă cu inflație ridicată și criză a costului vieții, iar societatea este polarizată. Opoziția are nevoie de o strategie coerentă pentru a contracara mașinăria electorală a lui Erdogan. Rămâne de văzut dacă noul partid al lui Özel va reuși să atragă suficient sprijin pentru a deveni o forță politică majoră sau dacă va rămâne doar o altă încercare eșuată de a uni opoziția.
De ce este important:
Formarea unui nou partid de către Özgür Özel ar putea redefini echilibrul de putere în Turcia, într-un moment în care opoziția este slăbită de represiunea judiciară și de diviziunile interne. Dacă noul partid reușește să atragă suficienți parlamentari și alegători, ar putea deveni principala forță de opoziție, dar riscă și să fragmenteze voturile anti-Erdogan, consolidând astfel regimul autoritar al președintelui. Această evoluție este crucială pentru viitorul democrației turce și pentru stabilitatea regională, având în vedere rolul geopolitic al Turciei în NATO, în conflictul din Ucraina și în Orientul Mijlociu.
