Într-o dezvoltare semnificativă a tensiunilor continue dintre dreptul la protest și legislația antiteroristă din Regatul Unit, Poliția Metropolitană din Londra a arestat 18 de susținători ai grupului Palestine Action. Aceste arestări au avut loc la doar câteva zile după ce forțele de ordine au anunțat o răsturnare spectaculoasă a politicii sale, declarând că, în ciuda unei hotărâri recente a Curții Superioare, interdicția de „organizație teroristă” rămâne în vigoare până la soluționarea apelului guvernamental.
Protestatarii se aflau pe treptele New Scotland Yard, sediul central al Poliției Metropolitane, în după-amiaza zilei de sâmbătă. Aceștia țineau pancarte cu mesaje directe: „Mă opun genocidului. Susțin Palestine Action”. Acest act de dezobediență civilă pașnică a fost rapid sancționat de autorități, marcând o nouă escaladare în conflictul juridic și social care a captat atenția internațională.
Contextul acestor arestări este complex și profund împărțit. În luna februarie, Curtea Superioară a Regatului Unit a decis că interzicerea Palestine Action ca grup „terorist” a fost ilegală. Judecătorii au calificat această mișcare a guvernului drept „disproporționată” și o încălcare a libertății de exprimare, un pilon fundamental al democrației britanice. În urma acestei sentințe, poliția anunțase inițial că va adopta o „abordare proporționată”, încetând arestările susținătorilor grupului și concentrându-se pe colectarea de dovezi.
Totuși, miercurea precedentă, adjunctul comisarului-șef James Harman a clarificat poziția forțelor de ordine, anunțând revenirea la tactici mai dure. El a argumentat că, deoarece impactul hotărârii judiciare nu va intra în vigoare până când apelul guvernului nu va fi dezbătut – un proces care ar putea dura multe luni – poliția este obligată să aplice legea așa cum este ea formulată în prezent, nu așa cum ar putea evolua în viitor. „Trebuie să impunem legea așa cum este în acest moment, nu așa cum ar putea fi la o dată ulterioară”, a declarat Harman, justificând reluarea arestărilor.
Pe măsură ce erau duși de ofițeri, scenele au fost documentate și distribuite pe rețelele sociale. Într-o înregistrare video, o femeie este auzită declarând cu vehemență: „Sunt arestată pentru că țin un carton, în timp ce guvernul nostru consideră necesar să vândă arme și să folosească bazele noastre aeriene pentru a comite un genocid în Palestina”. Această declarație sintetizează frustrarea activiștilor care văd o discrepanță uriașă între acțiunile guvernamentale și sancționarea protestelor civice.
Palestine Action este un grup de campanie care folosește acțiunea directă, vizând producătorii de arme cu legături cu Israelul, precum și o bază a Forțelor Aeriene Regale (RAB). Guvernul britanic a proscris grupul ca „organizație teroristă” în iulie 2025, plasându-l alături de entități precum al-Qaeda și Hezbollah. Această clasificare a fost contestată în instanță, Curtea Superioară reiterând că măsura este excesivă și afectează drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Secretarul de Interne, Shabana Mahmood, a anunțat că va contesta hotărârea Curții Superioare în Curtea de Apel, menținând o poziție fermă. Ea a declarat în februarie că susținerea Palestine Action nu este echivalentă cu susținerea cauzei palestiniene, o distincție subtilă pe care autoritățile încearcă să o impună în discursul public. Între timp, magistratul-șef Paul Goldspring a ordonat ca sute de procese legate de acest grup să fie suspendate până la soluționarea apelului.
Dimensiunile acestei represiuni sunt uimitoare. Potrivit organizației Defend Our Juries, aproape 3.000 de persoane au fost arestate doar pentru că au ținut pancarte în sprijinul grupului. Această campanie a contribuit la o creștere cu 660% a arestărilor pentru „terorism” în Regatul Unit în anul care s-a încheiat în septembrie 2025. Este un indicator statistic al faptului că legislația antiteroristă este aplicată într-o manieră care stârnește controverse profunde. Ironic, în ziua hotărârii Curții Superioare, aproximativ 150 de persoane au protestat în fața instanței cu aceleași pancarte, fără ca nicio arestare să aibă loc, subliniind inconsecvența aplicării legii.
Cracțiunea severă a atras critici internaționale ascuțite. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat încă de la impunerea interdicției că aceasta pare „disproporționată și inutilă”, riscând să criminalizeze exercitarea legitimă a libertății de exprimare. Într-o declarație din ianuarie, subsecretarul american pentru Diplomație Publică, Sarah Rogers, a spus platformei Semafor că „cenzurarea acestui discurs face mai mult rău decât bine”. Amnesty International, care a intervenit în proces, a subliniat că mii de oameni au fost „arestați pentru ceva ce nu ar fi trebuit să fie niciodată o crimă”.
Urmările acestei politici se resimt și în sistemul penitenciar. Opt activiști legați de grup au organizat o grevă a foamei îndelungată, patru dintre ei fiind deținuți în arest preventiv timp de 15 luni înainte de a fi eliberați pe cauțiune în februarie. Al Jazeera a raportat că deținuții eliberați acționează acum în justiție penitenciarele pentru presupuse maltratări, aducând în prim-plan condițiile inumane la care sunt supuși cei considerați „teroriști” pentru proteste non-violente.
Pe măsură ce apelul guvernului se apropie de instanță, organizația Defend Our Juries a convocat un eveniment de amploare, intitulat „Everyone Day”, programat pentru 11 aprilie în Piața Trafalgar. Arestările din sâmbătă au avut loc în timp ce restul orașului era plin de demonstranți care au ieșit să marsăluiască împotriva extremei drepte, un contrast izbitor între diferitele forme de activism și reacțiile autorităților față de acestea. Situația rămâne tensionată, iar următoarele luni vor fi decisive pentru definirea limitelor protestului și libertății de exprimare în Marea Britanie.
Londra: Poliția revine asupra deciziei și arestează susținători ai Palestine Action în ciuda sentinței Curții Superioare
