Declarația comună, descrisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov drept un document de 47 de pagini, nu este doar o simplă declarație de intenție. Ea reprezintă o viziune coerentă asupra unei lumi în care puterea economică, militară și diplomatică este distribuită între mai multe centre de influență, nu doar între una sau două națiuni. „Xi pledează pentru o lume mai multipolară, în care SUA au mai puțină putere și influență”, a explicat Katrina Yu, corespondenta Al Jazeera la Beijing, pe durata summitului. Atât Putin, cât și Xi au criticat în mod repetat hegemonia „unipolară” pe care o atribuie Statelor Unite.
Contextul acestui summit este crucial. În 2022, la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Putin acuza SUA că alimentează ostilitățile pentru a-și menține influența globală. „Au nevoie de conflicte pentru a-și păstra hegemonia”, spunea atunci liderul rus. Acum, la Beijing, tonul a fost la fel de ferm. Mass-media de stat chineză a relatat că Xi i-a spus lui Putin: „Valul hegemoniei unipolare se dezlănțuie cu violență”. Este clar că ambii lideri văd în această alianță o contrapondere la dominația americană.
Dar dincolo de retorică, ce s-a semnat concret? Potrivit declarațiilor oficiale, relațiile dintre Rusia și China au atins „un nivel cu adevărat fără precedent și continuă să se dezvolte”. Cele două părți au semnat aproximativ 40 de documente interguvernamentale, interinstituționale și corporative. Multe dintre acestea vizează aprofundarea cooperării economice. Anul trecut, comerțul bilateral a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar în primele patru luni ale acestui an, creșterea a fost de 20%. Rusia, izolată de piețele occidentale din cauza sancțiunilor, se bazează tot mai mult pe tehnologia și producția chineză. Un raport Bloomberg din luna trecută arăta că Rusia importă acum peste 90% din tehnologia vizată de sancțiunile americane și europene prin intermediul furnizorilor chinezi, inclusiv componente cu dublă utilizare, esențiale pentru producția de drone și alte echipamente militare.
Un aspect remarcabil al acordurilor este cel financiar. Kremlinul a anunțat că aproape toate tranzacțiile de import-export dintre Rusia și China se fac acum în ruble și yuani. „Cu alte cuvinte, am creat un sistem stabil de comerț reciproc, protejat de influențe externe și de tendințele negative de pe piețele globale”, se arată în comunicatul Kremlinului. Aceasta este o lovitură directă la adresa dominației dolarului american în comerțul internațional.
Energia rămâne un pilon central al cooperării. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol, gaze naturale (inclusiv GNL) și cărbune către China. Kremlinul a promis că va continua să asigure aprovizionarea fiabilă a pieței chineze, în plină creștere. Un punct important este conducta Siberia 2, mult amânată, pentru care s-a ajuns acum la o înțelegere privind traseul și construcția. Odată finalizată, aceasta va transporta 50 de miliarde de metri cubi de gaze rusești anual către China, prin Mongolia, sporind semnificativ fluxurile energetice bilaterale. În contextul în care piețele europene s-au închis pentru Rusia din cauza războiului din Ucraina, China a devenit un cumpărător crucial, beneficiind de discounturi substanțiale la produsele energetice rusești. De altfel, în decembrie 2022, G7, UE și Australia au impus un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, redus ulterior la aproximativ 48 de dolari de către UE și Marea Britanie. China, însă, nu s-a alăturat acestor sancțiuni.
Cooperarea nu se limitează la economie și energie. Cele două părți au convenit să extindă programele de schimb de studenți și cooperarea dintre universități și platformele de cercetare, pentru a stimula cercetarea științifică comună. De asemenea, parteneriatul dintre agențiile de presă TASS și Xinhua, care aniversează 70 de ani, este un simbol al colaborării mediatice.
Analizând acest summit, devine clar că alianța China-Rusia nu este doar o reacție la presiunile occidentale, ci o strategie pe termen lung. „Alianța China-Rusia are un sens absolut”, a declarat un analist pentru Al Jazeera. În timp ce SUA încearcă să își mențină influența globală, Beijingul și Moscova construiesc o alternativă. Faptul că Xi a vorbit despre alinierea celui de-al 15-lea plan cincinal al Chinei cu strategia de dezvoltare a Rusiei până în 2030 arată o viziune integrată.
De ce este important:
Acest summit nu este doar o întâlnire de rutină între doi lideri. El marchează o schimbare fundamentală în ordinea mondială. Prin semnarea a zeci de acorduri și prin retorica „lumii multipolare”, China și Rusia contestă deschis hegemonia americană și creează un bloc economic și politic care poate rivaliza cu Occidentul. Pentru România și Europa, implicațiile sunt uriașe: de la securitatea energetică (conducta Siberia 2 va devia și mai mult gazele rusești spre Asia) până la echilibrul militar și diplomatic. În plus, utilizarea monedelor naționale în comerțul bilateral subminează dominația dolarului, ceea ce poate avea efecte asupra economiilor emergente. Este un semnal că lumea devine cu adevărat multipolară, iar statele mici și mijlocii vor trebui să navigheze cu atenție între aceste blocuri de putere.
