Decizia vine pe fondul unei îngrijorări crescânde legate de modul în care platformele digitale gestionează conținutul sensibil, în special cel care vizează instituțiile fundamentale ale statului. MCMC a declarat că ordinul său impune companiei de social media să își consolideze politicile de moderare și să ofere o „explicație formală” pentru eșecul de a bloca conținutul „grosolan ofensator, fals, amenințător și insultător”, inclusiv videoclipuri generate de inteligență artificială și imagini manipulate.
Regulatorul a subliniat că ia „foarte în serios” utilizarea platformelor online pentru diseminarea de conținut fals sau „dăunător ordinii publice”, în special când acesta vizează monarhia. Mai mult, MCMC a adăugat că a emis ordinul după ce a constatat că răspunsul TikTok la notificările anterioare a fost „nesatisfăcător”. TikTok, fondată de compania chineză de tehnologie ByteDance, nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
„MCMC va continua să ia măsuri ferme și proporționale acolo unde este necesar pentru a asigura că platformele digitale care operează în Malaysia își respectă responsabilitățile de a menține un mediu online sigur, securizat și respectuos”, a declarat watchdog-ul într-un comunicat.
Malaysia, o monarhie constituțională, pedepsește discursul considerat că inspiră „ură sau dispreț” împotriva familiei regale în temeiul unei legi privind sedițiunea adoptată în 1948. Această lege, deși veche, rămâne un instrument puternic în mâinile autorităților pentru a controla discursul public și a proteja instituțiile tradiționale.
Ordinul watchdog-ului împotriva TikTok este cea mai recentă acțiune a autorităților din această țară din Asia de Sud-Est de a reglementa platformele de social media. În ianuarie, MCMC a blocat temporar accesul la asistentul AI Grok, în urma unui val global de critici legat de utilizarea acestuia pentru a crea imagini sexual explicite ale unor persoane fără consimțământul lor.
Guvernul Malaysiei se pregătește, de asemenea, să pună în aplicare legislația adoptată anul trecut care interzice utilizarea rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani, urmând mișcări similare din țări precum Australia, Indonezia și Franța. Această măsură reflectă o tendință globală de a proteja minorii de pericolele online, dar ridică și întrebări legate de libertatea de exprimare și de modul în care guvernele echilibrează securitatea cu drepturile digitale.
Contextul mai larg al acestei decizii este unul complex. Pe de o parte, Malaysia se confruntă cu o creștere a dezinformării și a conținutului generat de AI, care poate destabiliza societatea. Pe de altă parte, criticii avertizează că astfel de măsuri pot fi folosite pentru a suprima disidența și a limita libertatea de exprimare. Monarhia din Malaysia, deși în mare parte ceremonială, are un rol simbolic puternic, iar orice atac la adresa ei este tratat cu maximă seriozitate.
TikTok, cu peste un miliard de utilizatori la nivel global, se află sub presiune constantă din partea guvernelor din întreaga lume pentru a-și îmbunătăți moderarea conținutului. În Malaysia, platforma a fost acuzată anterior că nu face suficient pentru a elimina conținutul dăunător, inclusiv discursurile de ură și dezinformarea. Această nouă directivă ar putea forța TikTok să investească mai mult în tehnologii de moderare și să colaboreze mai strâns cu autoritățile locale.
Reacțiile la această decizie au fost împărțite. Susținătorii măsurii consideră că este necesară pentru a proteja demnitatea monarhiei și a preveni haosul social. Criticii, însă, avertizează că aceasta ar putea deschide calea către o cenzură excesivă și ar putea fi folosită pentru a reduce la tăcere vocile critice. În plus, există îngrijorări că astfel de măsuri ar putea afecta climatul de afaceri din Malaysia, descurajând investițiile în sectorul tehnologic.
Pe măsură ce Malaysia continuă să își consolideze reglementările digitale, rămâne de văzut cum vor răspunde giganții tehnologiei și dacă aceste măsuri vor atinge echilibrul dorit între securitate și libertate. Cert este că această decizie marchează un nou capitol în relația dintre stat și platformele digitale, un capitol care va fi urmărit cu atenție de către alte guverne din regiune și din întreaga lume.
