În Bamako, focuri de armă susținute și explozii au fost auzite în apropierea aeroportului principal, ceea ce a dus la anularea tuturor zborurilor interne și internaționale. Ambasada Statelor Unite în Mali a emis o alertă de securitate, îndemnând cetățenii americani să rămână în adăposturi și să evite orice deplasare. Guvernul malian a confirmat că luptele sunt în desfășurare, dar a dat asigurări că situația este sub control, iar forțele de securitate „se angajează activ în respingerea atacatorilor”.
Imaginile și videoclipurile distribuite pe rețelele sociale sugerează că atacurile au fost efectuate de militanți afiliați grupării Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), o organizație legată de Al-Qaeda, împreună cu rebelii tuaregi din Frontul de Eliberare a Azawadului (FLA). Mohamed Elmaouloud Ramadane, purtătorul de cuvânt al rebelilor azawadieni, a revendicat controlul asupra mai multor zone și a avertizat țările vecine din Sahel să nu intervină.
Această escaladare a violenței vine pe fondul unei instabilități cronice în Mali, care s-a agravat după preluarea puterii de către o juntă militară condusă de generalul Assimi Goïta în august 2020. Regimul militar a promis inițial că va restabili securitatea, dar măsurile luate au avut efecte contrare. Ruperea relațiilor cu Franța, fosta putere colonială, și expulzarea misiunii de menținere a păcii a ONU (MINUSMA) în 2023 au lăsat un vid de securitate pe care grupările armate l-au exploatat rapid.
Junta de la Bamako s-a orientat către mercenarii ruși din grupul Wagner, redenumit acum Africa Corps, pentru a face față amenințărilor. Cu toate acestea, prezența acestor forțe a fost acuzată de ONU și de alte organizații internaționale de a crea un „climat de teroare și impunitate totală”. În loc să îmbunătățească situația, insecuritatea s-a înrăutățit. Anul trecut, capitala Mali a suferit o blocadă prelungită a combustibilului, după ce aceleași grupări au atacat rutele de aprovizionare.
Conform Indexului Global al Terorismului pe anul 2025, regiunea Sahel rămâne epicentrul activității teroriste la nivel mondial, fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din decesele cauzate de terorism la nivel global. Aceasta subliniază amploarea crizei cu care se confruntă nu doar Mali, ci și statele vecine Burkina Faso și Niger, toate conduse de junte militare venite la putere prin lovituri de stat. Foste colonii franceze și foste partenere apropiate ale Occidentului, aceste țări s-au distanțat de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) și continuă să se confrunte cu insurecții jihadiste persistente.
Atacurile coordonate din această săptămână reprezintă o provocare directă la adresa capacității juntei de a controla teritoriul. Deși oficialii malieni susțin că forțele lor, sprijinite de mercenarii ruși, resping atacatorii, imaginile din teren arată o realitate mai sumbră. Rebelii tuaregi, care luptă pentru autonomia regiunii Azawad, par să fi câștigat teren, iar JNIM își consolidează prezența în zonele rurale și urbane.
Analiștii de securitate avertizează că această ofensivă ar putea fi un semnal al unei noi etape în conflictul din Sahel, în care grupările armate colaborează mai strâns și vizează simultan multiple centre de putere. Lipsa unei strategii coerente de securitate, corupția endemică și sărăcia accentuează vulnerabilitatea populației civile, care este prinsă între focuri încrucișate.
Pe plan internațional, reacțiile nu au întârziat să apară. Uniunea Africană și-a exprimat îngrijorarea profundă, iar Statele Unite au condamnat atacurile, reiterând sprijinul pentru eforturile de combatere a terorismului în regiune. Cu toate acestea, eficiența acestor măsuri rămâne limitată, în contextul în care juntele din Sahel resping cooperarea cu actorii occidentali.
În concluzie, valul de atacuri din Mali reprezintă un punct de cotitură în criza de securitate din Sahel. Capacitatea grupărilor armate de a organiza operațiuni simultane în mai multe orașe demonstrează o coordonare și o capacitate logistică îngrijorătoare. Fără o soluție politică incluzivă și fără sprijin internațional coordonat, regiunea riscă să devină și mai instabilă, cu consecințe grave pentru milioane de oameni.
De ce este important:
Acest val de atacuri coordonate din Mali nu este doar o criză locală, ci un semnal de alarmă pentru întreaga regiune Sahel și pentru comunitatea internațională. El demonstrează eșecul strategiilor de securitate bazate exclusiv pe forță și pe alianțe cu actori controversați, precum mercenarii ruși. În același timp, subliniază fragilitatea statelor din regiune și nevoia urgentă de soluții politice și de dezvoltare durabilă. Pentru România și Europa, instabilitatea din Sahel are implicații directe asupra fluxurilor migratorii, a securității energetice și a combaterii terorismului la nivel global.
