Mamdani, un politician de origine ugandeză, cunoscut pentru pozițiile sale progresiste și pentru implicarea în mișcările pentru drepturile imigranților, a atras atenția opiniei publice prin această poziție fermă. Într-o conferință de presă desfășurată la sediul campaniei sale din Queens, el a declarat: „Nu putem ignora un mandat emis de o instanță internațională, indiferent de presiunile politice. Justiția trebuie să fie aplicată tuturor, fără excepție.”
Contextul internațional este unul tensionat. Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a emis în noiembrie 2024 mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. De asemenea, un mandat similar a fost emis pentru liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, deși Israelul susține că acesta a fost ucis într-un atac aerian. Statele Unite nu sunt parte a Statutului de la Roma, care a fondat CPI, și au respins în mod constant jurisdicția Curții asupra cetățenilor americani sau ai aliaților săi.
Trump, care se pregătește pentru un posibil al doilea mandat, a declarat recent că Netanyahu nu va fi arestat pe teritoriul SUA, indiferent de mandat. „Nu vom permite nimănui să ne submineze suveranitatea”, a spus Trump într-un interviu acordat Fox News. Poziția sa a fost criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care o consideră o încurajare a impunității.
Mamdani, în schimb, a subliniat că Statele Unite trebuie să respecte dreptul internațional. „Dacă vrem să fim o națiune care apără democrația și statul de drept, nu putem face excepții pentru lideri puternici”, a adăugat el. Candidatul democrat a fost întrebat și despre zvonurile că ar fi avut întâlniri cu oficiali iranieni, pe care le-a negat categoric: „Nu am avut nicio întâlnire cu consulul iranian și nici nu am planificat una. Aceste acuzații sunt nefondate și fac parte dintr-o campanie de dezinformare.”
Zohran Mamdani s-a născut în Kampala, Uganda, și a emigrat în Statele Unite la vârsta de 14 ani. A studiat la Universitatea Columbia și a devenit cunoscut ca activist pentru chiriași și pentru justiția socială. În 2020, a fost ales în Adunarea Statului New York, reprezentând districtul 36 din Queens. Acum, el candidează pentru funcția de primar al New York-ului, într-o cursă care se anunță una dintre cele mai disputate din istoria recentă a orașului.
Poziția sa față de mandatul CPI pentru Netanyahu este una riscantă din punct de vedere politic, având în vedere sprijinul puternic al comunității evreiești din New York pentru Israel. Cu toate acestea, Mamdani pare să mizeze pe o bază electorală diversă, care include și alegători de origine arabă sau musulmană, precum și tineri progresiști.
Analiștii politici consideră că această declarație ar putea să-i consolideze imaginea de politician integru, dar și să-i atragă critici dure din partea susținătorilor necondiționați ai Israelului. „Este o mișcare curajoasă, dar poate fi și o sabie cu două tăișuri”, a comentat profesorul de științe politice de la Universitatea New York, Mark Kesselman.
În ceea ce privește relațiile cu Iranul, Mamdani a explicat că nu există niciun plan de întâlnire cu oficiali iranieni, contrar zvonurilor răspândite de unele site-uri de știri. „Suntem într-o campanie electorală, nu într-o misiune diplomatică. Prioritatea mea este să ascult newyorkezii, nu să mă întâlnesc cu reprezentanți ai unor regimuri străine”, a spus el.
Mandatul de arestare al CPI pentru Netanyahu a fost emis după o anchetă de doi ani privind operațiunile militare israeliene în Gaza, care au dus la moartea a peste 40.000 de palestinieni, potrivit cifrelor oficiale. Israelul respinge acuzațiile, susținând că acțiunile sale au fost defensive și proporționale. CPI nu are forță polițienească proprie și se bazează pe statele membre pentru a executa mandatele. Statele Unite, Rusia, China și Israelul nu sunt membre, ceea ce limitează eficacitatea mandatului.
Cu toate acestea, Mamdani insistă că simbolismul contează. „Chiar dacă Netanyahu nu va fi arestat mâine, acest mandat trimite un mesaj clar: crimele de război nu rămân nepedepsite. Istoria va judeca”, a conchis el.
