Guvernul de la Londra a decis să pună pe hold un proiect de lege care ar fi permis returnarea Arhipelagului Chagos către Mauritius, după ce administrația președintelui american Donald Trump și-a exprimat ferm opoziția față de acest demers diplomatic. Decizia reprezintă o inversare dramatică a parcursului diplomatic inițiat anul trecut, când Regatul Unit și Mauritius au anunțat public un acord istoric privind transferul suveranității asupra acestor insule din Oceanul Indian.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat pentru agențiile de presă Reuters și AFP că Londra "a afirmat întotdeauna că va continua cu acest acord doar dacă beneficiază de sprijinul Statelor Unite". Această poziție vine în contextul în care mai multe publicații britanice au relatat că proiectul de lege privind cedarea suveranității celor peste 60 de insule din Oceanul Indian a fost exclus de pe agenda parlamentului pentru sesiunea următoare.
În luna mai a anului trecut, Marea Britanie și Mauritius au anunțat în mod conjoint un acord care ar fi permis returnarea deplinite a suveranității Insulelor Chagos către statul mauritian, aflat la aproximativ 2.000 de kilometri distanță de arhipelag. Conform termenilor acestui acord, Marea Britanie urma să plătească pentru dreptul de a închiria Insula Diego Garcia – cea mai mare insulă din arhipelag și o locație strategică de o importanță majoră, situată în mijlocul Oceanului Indian, între Asia și Africa – printr-un contract de închiriere pe o perioadă de 99 de ani, cu scopul explicit de a păstra operațiunile americane la baza militară de acolo.
Cu toate acestea, președintele Donald Trump și-a manifestat puternica opoziție față de acest plan, descriindând acordul drept "un act de o mare stupiditate" încă din luna ianuarie a acestui an. Purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a reiterat în declarația sa că "Diego Garcia reprezintă un activ militar strategic cheie atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Statele Unite. Asigurarea securității operaționale pe termen lung rămâne și va continua să fie prioritatea noastră – aceasta este întreaga rațiune pentru care s-a încheiat acest acord". De asemenea, comunicatul guvernului de la Londra a subliniat că Regatul Unit "continuă să creadă că acordul reprezintă cea mai bună modalitate de a proteja viitorul pe termen lung al bazei militare".
După ce Trump și-a exprimat inițial opoziția, acesta a părut să facă un pas înapoi în luna februarie, în urma unei conversații telefonice cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. În acel moment, Trump l-a descris pe Starmer ca pe cel care a realizat "cel mai bun acord pe care l-a putut obține", însă a adăugat imediat că acesta "face o mare greșeală" și că cedarea Insulelor Chagos reprezintă "o pată pe onoarea Marii Britanii ca mare aliat".
Relațiile dintre Trump și Starmer au fost tensionate și mai mult în ultimele șase săptămâni, în principal din cauza războiului americano-israelian împotriva Iranului. În acest context delicat, Marea Britanie conduce în prezent o coaliție formată din peste 30 de țări, menită să protejeze vasele comerciale care traversează Strâmtoarea Hormuz, fără ca Statele Unite să participe la discuțiile inițiale. Această divergență strategică evidențiază o fisură tot mai profundă între cele două tradiționale puteri aliate.
Contextul istoric al acestei dispute este unul extrem de complex și încărcat de controverse. Marea Britanie a controlat Insulele Chagos încă din anul 1814, inclusiv după ce Mauritius și-a câștigat independența în anii 1960. Cu toate acestea, acordul propus acum recunoaște în mod implicit că suveranitatea britanică asupra arhipelagului a fost ilegitimă, având în vedere că Mauritius a fost anterior o colonie britanică.
Baza militară Diego Garcia a jucat un rol crucial în numeroase operațiuni militare americane de-a lungul decadelor, inclusiv în timpul Războiului din Vietnam, în invazia Irakului și în conflictul din Afghanistan. Această bază reprezintă un punct strategic indispensabil pentru proiecția puterii militare americane în regiunea Indo-Pacific, găzduind piste de aterizare capabile să accommodate bombardiere grele și submarine nucleare.
Un aspect tragic al acestei povești îl constituie soarta locuitorilor originari ai Insulelor Chagos, cunoscuți sub numele de Chagossieni. Miși de mii de persoane au fost forțat evacuate de pe insule pentru a face loc construirii bazei militare americane. Acești oameni au intentat procese pentru despăgubiri în instanțele britanice, iar în 2019, Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ prin care a recomandat returnarea arhipelagului către Mauritius. Această decizie a constituit baza juridică pentru acordul anunțat de cele două țări în urmă cu un an.
Practic, Londra se află acum într-o poziție extrem de dificilă. Pe de o parte, există o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție și o obligație morală față de chagossienii care au fost alungați din casele lor. Pe de altă parte, Statele Unite, aliatul cel mai apropiat al Marii Britanii, se opune categoric cedării suveranității. Relația specială transatlantică, pilonul politicii externe britanice de decenii, cântărește mai greu în balanță, cel puțin în acest moment.
Decizia de a abandona temporar proiectul de lege ridică semne de întrebare privind viitorul acordului. Rămâne de văzut dacă guvernul Starmer va reuși să convingă administrația Trump să-și schimbe poziția sau dacă acest dosar va fi suspendat pe termen nedeterminat. cert este că baza Diego Garcia va continua să funcționeze, însă statutul juridic al Insulelor Chagos va rămâne o проблема nerezolvată în peisajul geopolitic internațional.
Marea Britanie abandonează temporar acordul privind returnarea Insulelor Chagos, sub presiunea opoziției americane
