Planul, prezentat miercuri de către administrația laburistă, prevede ca, în mod implicit, conturile adolescenților cu vârste între 16 și 17 ani să fie blocate între miezul nopții și șase dimineața. De asemenea, funcțiile care stimulează dependența, cum ar fi redarea automată a videoclipurilor sau derularea infinită, ar urma să fie dezactivate din oficiu pentru această grupă de vârstă. Scopul declarat este de a încuraja un somn mai bun și o concentrare mai mare, într-o eră în care ecranele au devenit omniprezente.
Secretarul pentru Siguranță Online, Kanishka Narayan, a apărat caracterul voluntar al măsurii, respingând criticile conform cărora adolescenții ar putea pur și simplu să dezactiveze restricțiile. Într-un interviu acordat Sky News, el a subliniat că guvernul dorește să „împuternicească adolescenții”, nu să îi controleze strict. „Vrem să le oferim instrumentele pentru a face alegeri mai bune, nu să le impunem interdicții absolute”, a spus Narayan. El a citat date dintr-un program pilot și din studii anterioare, care arată că peste 90% dintre adolescenți păstrează setările implicite restrictive atunci când li se oferă opțiunea. „Baza de dovezi este clară, motivația este foarte clară și nu aș face un deserviciu adolescenților spunând că toți vor dezactiva funcția”, a adăugat el.
Cu toate acestea, opoziția politică și organizațiile pentru protecția copiilor au privit cu scepticism eficacitatea măsurii. Laura Trott, purtătoarea de cuvânt pentru educație a Partidului Conservator, a respins planul ca fiind ilogic. „Fie cred că adolescenții de 16 și 17 ani ar trebui să aibă acces la rețele sociale, fie nu cred. Dar niște interdicții pe care le pot dezactiva cu un simplu clic nu vor realiza absolut nimic”, a declarat Trott, conform Associated Press.
Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii (NSPCC), una dintre cele mai importante organizații neguvernamentale din Marea Britanie, a salutat inițiativa, dar a avertizat că este doar o soluție temporară. Directorul executiv Chris Sherwood a atras atenția că, fără măsuri suplimentare și mai puternice, această politică va fi doar un „pansament” care nu va rezolva problema de fond: algoritmii profund dependenți care conduc la un timp excesiv petrecut pe ecrane. „Algoritmii sunt proiectați să capteze atenția, nu să o elibereze. O simplă restricție orară, pe care o poți anula, nu va schimba dependența”, a spus Sherwood.
Propunerea face parte dintr-un val global tot mai puternic de reglementare a accesului tinerilor la rețelele sociale. Australia a făcut valuri în decembrie, când a adoptat o interdicție mondială fără precedent pentru copiii sub 16 ani, iar guvernul de acolo intenționează deja să o înăsprească, după ce studii au arătat că mulți adolescenți o ocolesc cu ușurință. Interdicția australiană, intrată în vigoare pe 10 decembrie, a devenit un caz test global pentru țările care încearcă să limiteze accesul copiilor la rețele sociale.
În Marea Britanie, propunerile trebuie încă să fie adoptate formal prin legislație. Deoarece reprezintă unul dintre ultimele acte legislative ale administrației Starmer, responsabilitatea implementării lor va cădea, probabil, asupra succesorului său anticipat, Andy Burnham. Acest lucru adaugă un element de incertitudine, deoarece viitorul premier ar putea ajusta sau chiar abandona planul.
Reacțiile din rândul părinților și al educatorilor sunt împărțite. Unii salută orice încercare de a reduce timpul petrecut pe ecrane, în timp ce alții consideră că măsura este prea blândă. „Copiii noștri au nevoie de limite clare, nu de opțiuni pe care le pot ignora”, spune Maria, o mamă a doi adolescenți din Londra. „Dacă guvernul crede că un adolescent va alege să doarmă în loc să stea pe TikTok, atunci nu cunoaște deloc realitatea.”
Pe de altă parte, specialiștii în sănătate mintală subliniază că lipsa somnului cauzată de utilizarea excesivă a rețelelor sociale noaptea este o problemă reală. Un studiu recent al Universității din Oxford arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe noapte pe rețele sociale au un risc cu 30% mai mare de a dezvolta tulburări de somn și anxietate. „Orice măsură care încurajează deconectarea noaptea este binevenită, dar trebuie să fie însoțită de educație digitală și de sprijin parental”, explică psihologul Sarah Thompson.
În plus, există întrebări legate de fezabilitatea tehnică. Platformele precum Instagram și TikTok au deja instrumente de control parental, dar acestea sunt adesea ușor de ocolit de către adolescenți cunoscători de tehnologie. Propunerea britanică se bazează pe setări implicite, dar nu oferă detalii clare despre cum vor fi aplicate sau monitorizate. „Fără un mecanism de aplicare real, aceasta rămâne o declarație de intenție, nu o politică”, comentează analistul în tehnologie David Miller.
Contextul global este important. Pe lângă Australia, alte țări precum Franța, Germania și Spania au introdus sau dezbat măsuri similare. În Statele Unite, dezbaterea este mai fragmentată, cu unele state adoptând legi proprii. Uniunea Europeană, prin Digital Services Act, impune platformelor să evalueze riscurile pentru minori și să ia măsuri proporționate. Marea Britanie, deși nu mai face parte din UE, încearcă să se alinieze acestor tendințe.
Un aspect interesant este alegerea intervalului orar: 00:00 – 06:00. Acesta este momentul în care somnul profund este esențial pentru dezvoltarea creierului adolescentin. Studiile arată că expunerea la lumina albastră a ecranelor înainte de culcare perturbă producția de melatonină, hormonul somnului. Prin urmare, chiar și o restricție voluntară ar putea avea un impact pozitiv, dacă este respectată.
În concluzie, propunerea britanică este un pas în direcția corectă, dar rămâne de văzut dacă va fi suficient de puternică pentru a face o diferență reală. Combinația dintre interdicția totală pentru sub 16 ani și măsura voluntară pentru cei mai mari creează un sistem pe două niveluri, care poate fi confuz. Mai mult, succesul depinde de colaborarea platformelor și de voința politică de a impune sancțiuni în caz de nerespectare.
De ce este important:
Această propunere marchează o încercare semnificativă a unui guvern major de a reglementa expunerea adolescenților la rețelele sociale, într-un moment în care dezbaterea globală despre impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor este tot mai aprinsă. Deși măsura este voluntară și poate părea insuficientă, ea deschide calea pentru discuții mai ample despre responsabilitatea platformelor, rolul părinților și nevoia de educație digitală. În plus, succesul sau eșecul acestei politici va influența probabil deciziile altor țări care caută soluții pentru a proteja copiii și adolescenții în mediul online.
