Michael James Garcia, un inginer marin de 39 de ani, lucra de peste două decenii în industria navelor de croazieră. În octombrie anul trecut, în timp ce se afla la bordul unei nave Viking Ocean Cruises în portul Charleston, Carolina de Sud, a fost luat la întrebări de agenți ai Poliției de Frontieră și Vamă (CBP). „Am fost foarte cooperant, pentru că eram convins că nu am încălcat nicio lege americană”, a declarat Garcia pentru NPR, de acasă, din Filipine. Agenții i-au cerut telefonul mobil, i-au verificat jurnalul de apeluri, mesajele text și chiar conversațiile de pe Facebook. „L-am întrebat care este încălcarea mea, iar el mi-a spus că am primit un e-mail care conținea un link către un site cu pornografie infantilă”, a povestit Garcia. Acesta neagă cu vehemență că ar fi descărcat, deținut, vizionat sau distribuit vreodată astfel de materiale. Nu a fost niciodată inculpat de autoritățile americane, dar visa i-a fost revocată, iar el a fost deportat și interzis la reîntoarcere timp de un deceniu. „Nu ți se dă dreptul la un proces corect, nu poți să te aperi. Acum suntem ținta acestei campanii de imigrație”, a adăugat Garcia.
Cazul său nu este singular. NPR a documentat peste 200 de marinari filipinezi deportați din SUA începând din 2025, aproape toți acuzați – dar nu inculpați – de posesie de pornografie infantilă. Deportările au avut loc în porturi precum Baltimore, San Diego sau Port Canaveral din Florida. Organizația Pilipino Workers Center din Los Angeles a înregistrat cel puțin 212 cazuri similare, toate fără acuzații penale. Directoarea organizației, Aquilina Soriano Versoza, susține că „aceasta este o altă modalitate de a umfla numărul deportărilor”.
Într-un răspuns oficial, un purtător de cuvânt al CBP a declarat că „acuzațiile că am ținti marinarii filipinezi sunt FALSE. Noi țintim infractorii străini, inclusiv pe acești pedofili”. Cu toate acestea, atât CBP, cât și Departamentul de Justiție nu au răspuns la întrebările detaliate privind motivele pentru care acești oameni sunt deportați fără a fi inculpați. Fiecare caz urmează același tipar: agenții CBP se urcă pe navă dimineața, adună câțiva marinari filipinezi, îi scot de pe vas și îi interoghează. „Marinarii, dorind să fie cooperanți, își deschid telefoanele. Și chiar dacă nu există nicio dovadă, visa le este anulată”, a explicat Soriano Versoza.
Un marinar profesionist de 53 de ani, care a cerut să fie identificat doar cu inițiala F de teamă că familia sa din SUA ar putea avea de suferit, a fost deportat în aprilie din portul San Diego. Agenții l-au acuzat că ar fi accesat un link către un site cu pornografie infantilă în 2017 și 2018. „Nu am distribuit și nu am deschis nimic legat de pornografie infantilă”, le-a spus acesta agenților. El consideră că acțiunile guvernului american sunt motivate politic, menite să sporească numărul deportărilor președintelui Trump.
Un alt marin, C, în vârstă de 27 de ani, care a cerut anonimatul de teamă să nu îi afecteze viitoarele oportunități de muncă, lucra în primul său contract ca îngrijitor la bordul unei nave Carnival, în drum spre Caraibe. În timp ce nava era ancorată în Baltimore, agenții CBP l-au interogat, i-au cerut telefonul și i-au verificat accesul la e-mail. Într-o declarație pe propria răspundere, el a afirmat că a fost întrebat dacă a primit, trimis, vizionat sau descărcat vreodată materiale interzise. Nu a fost inculpat, dar a fost deportat.
Filipinezii reprezintă o piatră de temelie a industriei maritime globale, constituind peste un sfert din forța de muncă a marinarilor din întreaga lume, potrivit Organizației Maritime Internaționale. „Sunt foarte mulți filipinezi în această industrie, nu doar pe nave de croazieră, ci și pe nave de transport. Dar numărul lor nu este proporțional cu cel al acuzațiilor de acest tip”, a subliniat Soriano Versoza. Organizația sa ajută marinarii cu documente și sprijin, iar toate cazurile documentate urmează aceeași procedură sumară.
Analizând situația, se conturează o problemă gravă de respectare a drepturilor omului și a principiilor fundamentale ale justiției. Deși revocarea vizei poate fi legală din punct de vedere tehnic, lipsa oricărei posibilități de a-și demonstra nevinovăția este profund nedreaptă. „Nu li se dă nicio șansă să își spele numele, pentru că nu există acuzații penale. Nu există procese”, a concluzionat Soriano Versoza.
Această practică ridică semne de întrebare serioase cu privire la utilizarea imigrației ca unealtă de represiune și la stigmatizarea unei întregi categorii profesionale. Marinarii filipinezi, recunoscuți pentru profesionalismul și disciplina lor, devin astfel victime colaterale ale unor politici care prioritizează cifrele în detrimentul echității. Rămâne de văzut dacă autoritățile americane vor oferi în cele din urmă explicații clare sau dacă aceste deportări vor continua necontrolat.
