Wahlberg, care este și antreprenor și investitor, a urcat pe scena Disrupt cu o viziune surprinzător de pragmatică. Nu este nici un tehnofob înfricoșat de progres, nici un entuziast naiv care crede că mașinile pot înlocui oamenii. Poziția lui este simplă: inteligența artificială are loc în film, atâta timp cât este folosită în modul corect. Iar pentru el, „modul corect" înseamnă întâi de toate poveste.
Cel mai concret exemplu vine dinspre următorul său proiect, un film biografic despre legendarul jucător de baseball Pete Rose, în care Wahlberg va interpreta rolul principal. Producția este una costisitoare, iar actorul a recunoscut că echipa sa analizează deja posibilitatea de a folosi AI pentru a îmbunătăți anumite elemente vizuale, în special scenele din stadioane. Nu vorbim despre deepfake-uri care să-l înlocuiască, ci despre unelte care să facă fundalurile și ambianța mai credibile, mai imersive.
„Nu cred că ar trebui să bagi o idee în ChatGPT, să scoată un scenariu, și apoi să faci filmul ăla fără actori adevărați. Dar dacă poți să folosești tehnologia ca să îmbunătățești ceea ce faci deja, sunt complet deschis", a spus Wahlberg în fața publicului de la Disrupt. Este o delimitare clară pe care mulți din industrie ezită să o facă.
Interesant este că Wahlberg vorbește din perspectiva cuiva care a trăit epoca de aur a efectelor speciale. El își amintește cu nostalgie de momentele în care CGI-ul era cu adevărat revoluționar, când valul de 100 de picioare din „Furtuna perfectă" sau dinozaurii din primul „Jurassic Park" lăsau publicul cu gura căscată. Acum, spune el, este mult mai greu să produci acea magie, iar pasiunea lui s-a mutat dinspre filmele bazate pe efecte către cele construite în jurul unei povești autentice. Pentru Wahlberg, povestea rămâne sufletul cinematografiei, iar tehnologia ar trebui să fie doar un instrument, nu un substitut.
Momentul care a stârnit cele mai multe discuții a venit când redactorul-șef al TechCrunch, Connie Loizos, l-a întrebat dacă a vizitat deja așa-numitul CAA Vault. Este vorba despre o facilitate deținută de Creative Artists Agency, una dintre cele mai mari agenții de talente din lume, unde actorii pot fi supuși unor scanări complete ale corpului, feței, mișcărilor și vocii pentru a crea replici digitale ale lor. Un fel de arhivă vie care permite, teoretic, ca un actor să joace în producții noi chiar și după ce a părăsit scena vieții.
Wahlberg a recunoscut că nu a trecut încă pragul acelui studio, dar că ar fi interesat de idee. Și aici declarația lui devine cu adevărat surprinzătoare: „Ar fi tare ca, în viitor, copiii sau nepoții mei să fie în controlul imaginii mele și să mă poată pune în filme bune. Va fi interesant de văzut unde ajungem." Este o declarație care rezonează cu o întreagă generație de staruri Hollywood care își pun problema imortalității digitale, de la James Dean la Carrie Fisher, ale căror imagini au fost deja „reînviate" prin CGI.
Wahlberg a mers și mai departe. Când a fost întrebat despre serialul animat „Ted", pe care îl pregătește pentru anii următori, el a spus că nu ar fi deranjat ca personajul său să fie interpretat de o versiune AI a sa, chiar și peste decenii. „E cool dacă eu nu mai pot să fac asta sau dacă nu mai exist, iar povestea continuă pentru că publicul o cere", a explicat actorul. El a mărturisit că există lucruri din copilăria lui pe care ar fi vrut să le aibă încă în viața lui, ceea ce arată o înțelegere empatică a puterii pe care conținutul media o are asupra oamenilor. „Oamenii vor avea oportunități uriașe să se uite la ce vor, iar dacă există o audiență reală, ei ar trebui să aibă dreptul să vadă ce vor."
Declarațiile lui Wahlberg vin în contextul unei veritabile furtuni în Hollywood. Sindicatul actorilor SAG-AFTRA a organizat o grevă istorică tocmai din cauza temerilor legate de AI, iar contractele recente includ clauze stricte privind utilizarea imaginilor actorilor. Multe voci din industrie susțin că replicile digitale vor distruge locurile de muncă ale actorilor și vor transforma cinematografia într-o fabrică de conținut lipsit de suflet. Alții, ca Wahlberg, văd în AI o extensie naturală a evoluției tehnologice care a început cu animatori manuali și a ajuns la CGI, motion capture și acum la generare neurală.
Rămâne de văzut dacă viziunea lui Wahlberg va deveni normă sau excepție. Cert este că, pe măsură ce tehnologia devine mai accesibilă și mai ieftină, tot mai mulți actori vor fi tentați să-și „înghețe" imaginea pentru generațiile viitoare. Iar dacă un star de calibrul lui Wahlberg, care are literalmente dreptul să fie sceptic având în vedere că AI-ul îi poate „fura" jobul, este deschis la idee, asta spune ceva despre direcția în care se îndreaptă industria.
De ce este important:
Acest moment este important pentru că marchează o schimbare subtilă, dar semnificativă, în modul în care vedetele de la Hollywood privesc inteligența artificială. Când un actor de calibrul lui Mark Wahlberg, care ar avea cel mai mult de pierdut din proliferarea replicilor digitale, declară că este deschis ca propria imagine să fie controlată de urmașii lui, asta indică o normalizare a conceptului de nemurire digitală. Pe termen lung, declarațiile lui legitimează o industrie emergentă care se chinuie să stabilească reguli clare: ce se întâmplă cu imaginea ta după ce mori, cine deține drepturile, cine ia deciziile creative? Întrebări la care nici legislația, nici piața nu au încă un răspuns definitiv. Pentru România și restul Europei, unde legislația privind AI este mai strictă decât în SUA, declarațiile unui star american de asemenea anvergură vor alimenta inevitabil și dezbaterea locală despre cum reglementăm noile realități tehnologice fără să sufocăm inovația, dar fără să sacrificăm demnitatea umană.
