Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne realizate de postul public ARD, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a obținut doar 5% în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, cel mai slab rezultat din istoria postbelică a partidului într-un land. În același timp, Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune anti-imigrație și cu o atitudine prietenoasă față de Rusia, a reușit să-și consolideze poziția, devenind o forță politică tot mai greu de ignorat.
Merz a recunoscut că rezultatul este un „dezastru”, dar a adoptat un ton sfidător, respingând orice idee de retragere din agenda de reforme. El a argumentat că problemele economice și politice ale Germaniei fac reformele dificile și nepopulare mai urgente ca niciodată, promițând să meargă înainte cu „coloană vertebrală, fermitate și răbdare”.
În capitala Berlin, CDU a fost proiectată să ocupe locul al doilea cu 20%, în timp ce Partidul Stângii a obținut 24,5%, conform acelorași sondaje ARD. Aceste rezultate vin la doar câteva săptămâni după o altă înfrângere usturătoare pentru Merz, când AfD a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt, un land mic din estul țării. Acel rezultat a șocat mulți germani, care credeau că țara lor a dezvoltat o imunitate la naționalism și la teoriile superiorității rasiale, după confruntarea cu ororile trecutului nazist prin educație și legi care interzic persecuția.
Merz, în vârstă de 70 de ani, a devenit cancelar acum 16 luni, cu promisiunea de a revitaliza o economie care abia a crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, el nu a reușit să îmbunătățească starea de spirit sumbră a națiunii și a devenit el însuși profund nepopular. Performanța puternică a AfD în Saxonia-Anhalt, unde are cele mai mari șanse de a forma primul guvern regional de extremă dreapta din Germania postbelică, a slăbit și mai mult poziția cancelarului la nivel național.
În ultimele două săptămâni, au existat voci chiar și în interiorul propriului său partid care au cerut înlocuirea sa, deși niciun aliat de rang înalt nu a cerut public plecarea sa, iar mulți au avertizat împotriva „dezbaterilor despre persoane”. Aparent anticipând o perioadă dificilă după alegeri, Merz a renunțat la o călătorie planificată la New York săptămâna viitoare, unde urma să participe la Adunarea Generală a ONU.
În ciuda vântului puternic din față, el a repetat de mai multe ori că este hotărât să rămână și să-și termine mandatul de cancelar. Această determinare este văzută de unii analiști ca o încercare de a-și consolida autoritatea, dar și ca un risc de a adânci criza politică din Germania.
Contextul economic este sumbru: Germania, cea mai mare economie a Europei, se confruntă cu o stagnare prelungită, o criză energetică și o inflație ridicată. Reformele propuse de Merz, care includ măsuri de austeritate și liberalizare a pieței muncii, sunt considerate necesare de către economiști, dar extrem de nepopulare în rândul populației. Sondajele arată că majoritatea germanilor sunt sceptici față de aceste măsuri, iar partidele de opoziție, inclusiv AfD, capitalizează pe nemulțumirea publică.
În plus, ascensiunea AfD este un semnal de alarmă pentru întreaga Uniune Europeană. Partidul, care pledează pentru ieșirea Germaniei din UE și din zona euro, a câștigat teren în special în estul țării, unde șomajul este mai ridicat și unde populația se simte abandonată de elita politică de la Berlin. Rezultatele de duminică arată că această tendință nu doar că nu s-a inversat, ci s-a accelerat.
Merz a încercat să minimalizeze impactul, spunând că alegerile regionale nu reflectă întotdeauna tendințele naționale, dar criticii săi subliniază că pierderile CDU sunt prea mari pentru a fi ignorate. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, partidul a obținut un scor care îl plasează în afara parlamentului regional, o umilință fără precedent. În Berlin, deși a rămas pe locul doi, distanța față de Partidul Stângii este semnificativă, iar coalițiile viitoare devin tot mai complicate.
Un alt aspect important este reacția partenerilor europeni. Franța și alte state membre urmăresc cu îngrijorare evoluția politică din Germania, deoarece o destabilizare a guvernului de la Berlin ar putea afecta întreaga arhitectură a UE. De asemenea, Statele Unite, care au contat pe Germania ca un aliat stabil în NATO, ar putea avea de suferit dacă Merz își pierde autoritatea.
În acest context, cancelarul pare să mizeze pe o strategie de „așteptare și vedere”, sperând că valul de nemulțumire se va domoli. Dar istoria recentă arată că astfel de valuri nu se retrag de la sine. Dimpotrivă, ele tind să crească dacă nu sunt abordate cu măsuri concrete și cu o comunicare eficientă.
Merz a promis că va continua reformele, dar întrebarea este dacă va avea sprijinul necesar în parlament și în propriul partid. Deocamdată, el rămâne la putere, dar autoritatea sa este serios erodată. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a vedea dacă va reuși să-și impună agenda sau dacă va fi forțat să facă concesii care să-i slăbească și mai mult poziția.
De ce este important:
Această evoluție politică din Germania are implicații profunde nu doar pentru țară, ci pentru întreaga Europă. Ascensiunea extremei drepte și slăbirea partidelor tradiționale pot destabiliza echilibrul politic al UE, afectând deciziile privind politica economică, migrația și securitatea. De asemenea, reformele promise de Merz sunt esențiale pentru redresarea economiei germane, iar eșecul lor ar putea avea efecte în lanț asupra întregii zone euro. În plus, modul în care Germania gestionează această criză politică va fi un test pentru democrațiile occidentale în fața populismului și a naționalismului în creștere.
