În mijlocul septembrie, guvernul fidjian a declarat starea de urgență națională. Cifrele sunt îngrozitoare: cazurile de HIV au crescut de 12 ori între 2010 și 2025, iar ministrul sănătății a anunțat că 1 la 60 de adulți trăiesc acum cu virusul. Estimările indică peste 9.000 de cazuri într-o populație de àpeea 900.000 de locuitori. La Conferința Internațională AIDS 2026 din Rio de Janeiro, Jason Mitchell, specialist în sănătate publică care conduce răspunsul Fiji-ului, a tras semnalul de alarmă: doi treimi din infecții sunt la tineri între 20 și 34 de ani.
"Populația noastră tânără, activă, productivă este infectată acum cu HIV, și dacă nu găsim soluții repede, lucrurile se vor agrava", a avertizat Mitchell.
Un "turnător perfect" alimentat de acul și de sărăcie
Motorul acestui dezastre este cristalul metamfetamină. Drogu-a circulat pe aici de ani – Fiji este un punct de tranzit cunoscut între America de Sud și piețele mari din Australia și Noua Zeelandă. Dar pandemia de COVID-19 a schimbat totul. Restricțiile de călătorie și securitatea la frontiere au blocat traseele traficantilor. Drogurile care ar fi trebuit să treacă mai departe au rămas pe insule, seminând un piață internă care aproape nu exista.
"COVID a fost o perioadă grea pentru fidijieni", explică dr. Sailosi Soqo, membru al echipei naționale de răspuns la HIV. "Majoritatea au pierdut joburile, au rămas acasă, au intrat în depresie. În același timp, drogile au devenit accesibile ca niciodată."
Rezultatul? O explozie a consumului de "ice" printre tineri, inclusiv printre copii. Dr. Soqo relatează cu voce tremurând: "Comunitățile cu care lucrez raportează copii de 9 ani care se injectează droguri".
Dar nu doar consumul în sine este problematic, ci modul în care se consumă. A avut loc o schimbare națională de la fumat la injectat. Și aici intervine o practică terifiantă, numită local "bluetoothing" sau "hotspotting": o persoană se injectează droga, apoi o altă persoană se injectează sângele primeia, pentru a simți efectele cu o fracțiune din cost.
"Bluetoothing-ul este cunoscut în medii de sărăcie extremă", spune Mitchell. "Dar în Fiji are o rădăcină culturală profundă: împărtășirea este parte din ADN-ul național. Fie că este vorba de bolul comun de kava sau de paharul de alcool, fidijienii împărtășesc. Adaugă lipsa acelor steriți – pentru că poliția a încercat să oprească consumul restrictând accesul la acuri – și ai rețeta perfectă pentru transmiterea HIV-ului."
Datele sunt îngrozitoare: în medie, o persoană infecțată din Fiji transmite virusul altor 10 persoane.
Nu doar acul: sexuălitatea neprotejată și stigma
Epidemia nu se oprește la seringi. Dr. Soqo confirmă că aproximativ 50% din noile cazuri din 2025 provin din contact sexual neprotejat. Un sondaj din 2021 arăta că doar 24% din bărbați și 9% din femei (15-49 ani) cu parteneri multipli au folosit prezervativul la ultimul contact sexual.
Mark Shaheel Lal, 25 de ani, fondator al Living Positive Fiji și ofițer de reconciliere la Comisia pentru Adevăr și Reconciliere, este una din fețele tragediei. A contractat HIV în vara lui 2024, după un singur contact sexual neprotejat cu un partener masculin.
"Îți lasi garda o singură dată, și bum, s-a întâmplat", spune el simplu, cu o maturitate care nu îi aparține vârstei. "Majoritatea prietenilor mei au luat HIV prin cristal metamfetamină. Două dintre ei au murit."
Lal vorbește și de stigma care împiedică testarea și tratamentul. Într-o societate conservatoare, profund religioasă, unde homosexualitatea a fost decriminalizată abia în 2010, mulți tineri se ascund. "Te temi să mergi la clinică, te temi să spui părinților, te temi să fii judecat de preot sau de comunitate", mă confidează el într-o pauză a conferinței din Rio.
Ajutorul extern și cursa împotriva timpului
Creșterea exponențială a cazurilor a declanșat un aflux de ajutor internațional. În august, Australia a anunțat un pachet de 48 de milioane de dolari australieni pentru a sprijini testarea, prevenția și tratamentul. O prioritate absolută: testarea HIV la toate clinicile prenatale. În 2025, 59 de bebeluși s-au născut cu HIV – o cifră inacceptabilă pentru o boală prevenibilă.
"Încercăm să asigurăm că fiecare femeie însărcinată, oriunde ar fi în țară, să fie testată", explică dr. Storm Holwill, medic de sănătate publică de la Institutul Peter Doherty din Melbourne. Cele pozitive primesc antiretrovirale pentru a suprima încărcătura virală și a preveni transmiterea verticală.
Dar blocarea noilor infecții la scară largă este o provocare uriașă. Consumatorii de droguri injectabile sunt adesea homeless, fără adresă fixă, marginalizați. "Cum le testezi pe oameni care nu au unde să stea? Cum le dai tratament zilnic dacă nu îi regăsești?", întrebă retoric dr. Dashika Balak, care conduce eforturile naționale de tratament și îngrijire.
O lecție pentru Pacific și pentru lume
Cazul Fiji nu este izolat. Este un semnal de alarmă pentru întreg Pacificul, o regiune cu sisteme de sănătate fragile și frontiere poroase. Dacă virusul se răspândește pe insulele vecine – Tonga, Samoa, Vanuatu – consecințele ar fi catastrofale.
Pentru Fiji, lupta este existențială. Nu este doar o problemă medicală, ci una economică, socială, morală. O generație întreagă riscă să fie stearsă. Soluțiile există: reducerea riscului (programe de schimb de seringi, terapie de substituție a opioidilor), educație sexuală completă, acces universal la PrEP (profilaxia pre-expunere), dar mai ales decriminalizarea și destigmatizarea.
"Nu putem aresta calea noastră din această problemă", insistă dr. Soqo. "Trebuie să ajungem la oameni acolo unde sunt, cu compasiune, nu cu judecată."
Mark Lal, în timp ce se pregătește să revină acasă și să continue lupta, lăsă un mesaj simplu: "Nu sunteți singuri. Testul nu te definește. Tratamentul îți dă viața înapoi. Dar trebuie să ai curajul să faci primul pas."
Fiji stă la un răscruce. Alege să acționeze acum, cu îndrăzneală și umanitate, sau să privească cum viitorul său se dizolvă într-un nor de fum de cristal și de tăcere.
De ce este important:
Această poveste nu este doar despre o țară insulară departe. Este un studiu de caz brut despre cum înégalitățile sociale, politica prohibiționistă eșuată, șocurile economice (COVID) și normele culturale pot colida pentru a crea o criză sanitară explozivă. Fiji demonstrează că HIV-ul nu este o boală a trecutului, ci o amenințare actuală care prosperează acolo unde sărăcia, stigma și lipsa accesului la servicii de reducere a riscului se întâlnesc. Pentru România și pentru Europa de Est, unde consumul de droguri injectabile și HIV-ul au avut istorie comună, lecția este clară: investiția în reducerea riscului, decriminalizarea și combattere stigma nu sunt opțiuni morale, ci imperativi epidemiologici. Ignorarea lor costă vieți și miliarde pe termen lung.
