Ministerul Afacerilor Externe al Mexicului a emis un comunicat în care detaliază măsurile luate: de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, 17 cetățeni mexicani au murit în timpul raidurilor ICE sau în centrele de detenție. Guvernul mexican a trimis deja scrisori de încetare și renunțare (cease-and-desist) către centrele de detenție unde au avut loc decese. Prima astfel de scrisoare a fost trimisă centrului de detenție Adelanto din California, unde patru cetățeni mexicani și-au pierdut viața. În aceste scrisori, Mexicul cere încetarea practicilor care ar fi putut contribui la decese, inclusiv întârzieri în acordarea asistenței medicale și politici de detenție care nu respectă standardele medicale și penitenciare.
Pe lângă aceste demersuri, Mexicul intenționează să depună o plângere oficială la Departamentul de Justiție al SUA prin intermediul ambasadei sale, iar rețeaua consulară mexicană ajută la aducerea cazurilor în fața procurorilor locali. Ministrul de Externe al Mexicului, Roberto Velasco Alvarez, a scris și Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, cerându-i să solicite informații de la autoritățile americane și să analizeze dacă aceste decese sunt conforme cu obligațiile internaționale ale Washingtonului.
Aceste măsuri vin după ce președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat săptămâna trecută o serie de acțiuni, la câteva zile după ce un agent ICE a împușcat mortal pe cetățeanul mexican Lorenzo Salgado Araujo în timpul unui raid în Houston, Texas, pe 7 iulie. Vorbind luni, Sheinbaum a subliniat că problema depășește sfera guvernamentală și a făcut apel la toți mexicanii să manifeste solidaritate cu concetățenii lor care trăiesc în SUA. „Nu căutăm o confruntare cu Washingtonul, dar nu putem rămâne tăcuți. Trebuie să ne ridicăm vocea atunci când există încălcări ale drepturilor omului împotriva concetățenilor noștri”, a declarat ea.
Contextul acestor acțiuni este unul tensionat. De la revenirea lui Trump la putere, politica sa „toleranță zero” față de imigrația ilegală a dus la o creștere dramatică a numărului de raiduri și arestări. În primele șase luni ale anului 2025, ICE a efectuat peste 150.000 de arestări, iar condițiile din centrele de detenție au fost criticate dur de organizațiile pentru drepturile omului. Rapoarte recente arată că deținuții se confruntă cu supraaglomerare, lipsă de asistență medicală adecvată și tratament inuman.
Mexicul nu este singurul stat care reacționează. Alte țări din America Latină, precum Guatemala, Honduras și El Salvador, au început, de asemenea, să monitorizeze situația cetățenilor lor în SUA. Cu toate acestea, Mexicul, având cea mai mare diasporă din regiune – aproximativ 38 de milioane de mexicani și mexicano-americani – are cea mai mare expunere și, implicit, cea mai mare responsabilitate.
Decesele raportate includ cazuri șocante, cum ar fi cel al lui Lorenzo Salgado Araujo, ucis în fața familiei sale, sau al altor deținuți care au murit din cauza unor afecțiuni medicale netratate. În centrul Adelanto, de exemplu, patru mexicani au murit în circumstanțe similare: li s-a refuzat accesul la medici sau au fost ignorați când au cerut ajutor.
Acțiunile Mexicului sunt fără precedent. Deși relațiile bilaterale dintre Mexic și SUA au fost întotdeauna complexe, aceasta este prima dată când Mexicul recurge la măsuri legale directe împotriva unor entități americane pentru decese în custodie. Anterior, guvernul mexican s-a limitat la note diplomatice și declarații publice. Acum, prin implicarea procurorilor de stat și a Departamentului de Justiție, Mexicul speră să obțină anchete independente și, eventual, sancțiuni penale.
Specialiștii în drept internațional consideră că această mișcare ar putea crea un precedent. „Mexicul invocă obligațiile SUA conform tratatelor internaționale privind drepturile omului, cum ar fi Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. Dacă ONU va investiga, ar putea fi un semnal puternic pentru administrația Trump”, a declarat pentru Al Jazeera dr. Maria Elena López, expert în drepturile omului la Universitatea Națională Autonomă din Mexic.
Pe de altă parte, criticii spun că aceste acțiuni sunt mai degrabă simbolice. „Trump a ignorat constant criticile internaționale. Fără presiune economică sau sancțiuni reale, Mexicul are puține pârghii”, a comentat analistul politic american John Miller.
Cu toate acestea, pentru familiile victimelor, orice pas contează. „Vreau ca cei care l-au ucis pe fratele meu să plătească. Nu vreau ca alți mexicani să moară așa”, a spus Maria Salgado, sora lui Lorenzo, într-un interviu acordat presei mexicane.
Pe lângă acțiunile legale, Mexicul a intensificat și campaniile de informare pentru cetățenii săi din SUA, sfătuindu-i să cunoască drepturile lor și să contacteze consulul în caz de probleme. De asemenea, guvernul a alocat fonduri suplimentare pentru asistență juridică.
În final, această criză evidențiază o realitate dureroasă: deși retorica anti-imigranți a lui Trump este bine cunoscută, consecințele umane sunt adesea ignorate. Mexicul, prin aceste acțiuni, încearcă să aducă în prim-plan viețile pierdute și să ceară socoteală. Rămâne de văzut dacă sistemul juridic american va răspunde sau dacă aceste decese vor fi doar statistici într-un război politic.
De ce este important:
Această acțiune a Mexicului marchează o escaladare semnificativă în relațiile bilaterale cu SUA și pune presiune pe administrația Trump să răspundă pentru decesele cetățenilor străini în custodia ICE. Dacă anchetele vor duce la condamnări sau la reforme, ar putea schimba modul în care sunt tratate persoanele imigrante în Statele Unite. De asemenea, implicarea ONU ar putea atrage atenția internațională asupra abuzurilor sistematice, forțând Washingtonul să respecte standardele minime de drepturile omului. Pentru comunitatea mexicană și latino-americană, acest demers oferă speranță că guvernele lor nu își abandonează cetățenii, chiar și dincolo de granițe.
