Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Mii de oameni au mărșăluit în centrul Londrei pentru a marca cea de-a 78-a aniversare a Nakbei

Mii de oameni au mărșăluit în centrul Londrei pentru a marca cea de-a 78-a aniversare a Nakbei
Sâmbătă, mii de protestatari au străbătut centrul Londrei pentru a marca cea de-a 78-a aniversare a Nakbei – termenul arab pentru „catastrofă” – care se referă la strămutarea forțată a aproximativ 800.000 de palestinieni în timpul creării statului Israel în 1948. Evenimentul, organizat de diverse grupuri pro-palestiniene și de solidaritate, a atras oameni de toate vârstele și naționalitățile, uniți de dorința de a aduce în prim-plan o tragedie care continuă să modeleze Orientul Mijlociu și să influențeze politica globală.

Marșul a pornit din Hyde Park și s-a îndreptat spre Parliament Square, unde participanții au ținut discursuri și au scandat lozinci precum „Libertate pentru Palestina” și „Nakba nu este o amintire, este o realitate continuă”. Mulți dintre cei prezenți purtau eșarfe palestiniene, steaguri și pancarte cu imagini ale caselor distruse și ale cheilor simbolice ale refugiaților – un simbol al dreptului la întoarcere. Organizatorii au estimat prezența la peste 10.000 de persoane, deși cifrele oficiale nu au fost încă confirmate.

Nakba, așa cum este cunoscută în istoriografia palestiniană, a început în 1948, când sute de mii de palestinieni au fost forțați să-și părăsească casele în urma conflictului arabo-israelian. Mulți au fugit în tabere de refugiați din Cisiordania, Fâșia Gaza, Iordania, Liban și Siria, unde urmașii lor trăiesc și astăzi. Pentru palestinieni, Nakba nu este doar un eveniment istoric, ci o realitate zilnică, deoarece refugiații și descendenții lor nu au primit încă dreptul de a se întoarce, iar ocupația israeliană continuă să se extindă în Cisiordania și să blocheze Fâșia Gaza.

Protestul de la Londra a fost unul dintre cele mai mari din Europa dedicate acestei aniversări, iar participanții au subliniat că nu este vorba doar despre trecut, ci despre prezent. „Nakba nu s-a încheiat în 1948. Ea continuă prin demolarea caselor, prin expulzări și prin apartheidul pe care Israelul îl impune palestinienilor”, a declarat unul dintre organizatori, Ahmed Al-Khatib, un refugiat palestinian stabilit în Marea Britanie. „Vrem ca lumea să înțeleagă că aceasta nu este o problemă religioasă, ci una de dreptate și drepturi omenești.”

Evenimentul a coincis cu o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu, inclusiv cu raiduri israeliene în Cisiordania și cu blocada continuă a Gazei. De asemenea, a avut loc în contextul în care guvernul britanic a fost criticat pentru poziția sa față de conflict, mulți activiști cerând sancțiuni împotriva Israelului și recunoașterea statului palestinian. „Marea Britanie poartă o responsabilitate istorică pentru ceea ce s-a întâmplat în 1948, deoarece a fost puterea mandatară în Palestina”, a spus Sarah Jones, o profesoară de istorie prezentă la marș. „Este timpul ca guvernul să acționeze, nu doar să vorbească.”

Pe lângă discursuri, marșul a inclus momente de reculegere pentru victimele Nakbei și pentru cei uciși în conflictele ulterioare, inclusiv în războiul din Gaza din 2023-2024. Participanții au aprins lumânări și au format un cerc uman în jurul unei hărți a Palestinei istorice, acoperită cu numele satelor distruse. „Nu vom uita niciodată”, a scandat mulțimea.

Analizând semnificația acestui protest, trebuie să înțelegem că Nakba rămâne o rană deschisă în conștiința colectivă palestiniană și arabă. În timp ce Israelul sărbătorește Ziua Independenței, palestinienii comemorează ceea ce ei numesc „catastrofa”. Această dihotomie este esențială pentru a înțelege conflictul israeliano-palestinian: două popoare, două narațiuni, aceeași bucată de pământ. Fără recunoașterea suferinței palestiniene și fără o soluție justă pentru refugiați, pacea rămâne un vis îndepărtat.

Protestul de la Londra face parte dintr-un val global de solidaritate cu Palestina, care a crescut semnificativ după războiul din Gaza. În ultimele luni, au avut loc marșuri similare în Paris, Berlin, New York, Sydney și alte orașe mari. Acestea nu sunt doar demonstrații de simpatie, ci și presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a-și schimba politica față de Israel. În Marea Britanie, de exemplu, Partidul Laburist a fost divizat pe această temă, iar conservatorii au fost acuzați de părtinire pro-israeliană.

Un aspect notabil al marșului de sâmbătă a fost prezența tinerilor, mulți dintre ei născuți după 2000, care au aflat despre Nakba de la părinți sau de pe rețelele sociale. „Am învățat despre Nakba la școală, dar nu în detaliu. Aici am aflat adevărul”, a spus Emma, o studentă de 19 ani. „Este șocant cât de puțin se vorbește despre asta în mass-media mainstream.”

Pe lângă aspectul istoric, protestatarii au subliniat și actualitatea Nakbei: în 2023-2024, peste 1,5 milioane de palestinieni au fost strămutați în Gaza din cauza bombardamentelor israeliene, iar sute de mii de case au fost distruse. „Aceasta este o nouă Nakba”, a spus un alt participant, un medic voluntar care a lucrat în Gaza. „Nu putem sta deoparte și privi.”

În concluzie, marșul de la Londra nu a fost doar o comemorare, ci și un apel la acțiune. Participanții au cerut încetarea imediată a violențelor, ridicarea blocadei asupra Gazei și respectarea dreptului internațional. De asemenea, au cerut guvernului britanic să recunoască statul palestinian și să impună sancțiuni Israelului pentru încălcarea drepturilor omului. „Nu vom tăcea până când Palestina va fi liberă”, a fost mesajul care a răsunat pe străzile Londrei.

De ce este important:


Acest protest subliniază că Nakba nu este doar o amintire istorică, ci o realitate continuă care afectează milioane de palestinieni. În contextul actual al conflictului din Gaza și al extinderii coloniilor israeliene, comemorarea Nakbei devine un act de rezistență și de conștientizare globală. Fără recunoașterea acestei traume colective, orice discuție despre pace în Orientul Mijlociu rămâne incompletă. Marșul de la Londra arată că solidaritatea internațională cu Palestina este în creștere, iar vocile care cer dreptate nu pot fi ignorate.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.