Scena a fost una sfâșietoare: oameni îmbrăcați în negru, cu lacrimi în ochi, fluturând steaguri galbene – culoarea Casei Regale – și făcând plecăciuni adânci în timp ce convoiul trecea. Mulți dintre cei prezenți nu au putut să-și stăpânească emoțiile, iar atmosfera era încărcată de tristețe și respect profund. „Ea era o prințesă a poporului, o femeie care a muncit pentru drepturile femeilor și pentru justiție”, a spus un bărbat în vârstă, cu vocea tremurândă. „Am venit să-i aduc un ultim omagiu, pentru că ea a fost un simbol al bunătății.”
Prințesa Bajrakitiyabha, cunoscută și sub numele de „Prințesa Patty”, era fiica cea mare a regelui Maha Vajiralongkorn și a primei sale soții, Prințesa Soamsawali. A studiat dreptul la Universitatea Thammasat din Bangkok și apoi la Universitatea Cornell din Statele Unite, unde a obținut un master și un doctorat în drept. A lucrat ca avocat și a fost ambasador al Thailandei la Austria, dar pasiunea ei cea mai mare a fost lupta pentru drepturile femeilor și ale copiilor. A înființat Fundația „Kamthon” pentru a ajuta femeile deținute și a fost implicată activ în proiecte de reintegrare socială.
În decembrie 2022, prințesa s-a prăbușit în timp ce se antrena pentru o cursă de câini în provincia Nakhon Ratchasima, fiind diagnosticată cu o infecție bacteriană care i-a afectat inima și plămânii. De atunci, a fost ținută în viață cu ajutorul aparatelor, iar familia regală a anunțat oficial decesul abia recent, după ce starea ei s-a deteriorat ireversibil. „A fost o luptă lungă și grea, dar ea a rămas puternică până la sfârșit”, a declarat un purtător de cuvânt al palatului.
Procesiunea a început de la Spitalul Chulalongkorn, unde prințesa fusese internată, și a parcurs câțiva kilometri până la Marele Palat, un complex de clădiri istorice care este reședința oficială a regelui. Sicriul, acoperit cu un giulgiu alb și auriu, a fost transportat pe o caleașcă trasă de cai, însoțit de soldați în uniforme de gală și de membri ai familiei regale. La sosirea la palat, sicriul a fost așezat într-o sală special amenajată, unde va rămâne pentru ca publicul să poată aduce omagii timp de câteva săptămâni.
Pentru thailandezi, prințesa era mai mult decât o figură regală – era un model de dedicare și compasiune. „Am venit cu fiica mea să-i arătăm respectul nostru”, a spus o femeie tânără, ținând de mână o fetiță de șapte ani. „Vreau ca ea să știe că prințesa a luptat pentru femei ca noi, pentru ca noi să avem o viață mai bună.”
Moartea prințesei a stârnit un val de emoție în toată țara, iar televiziunile naționale au întrerupt programele obișnuite pentru a transmite în direct evenimentul. Regele Maha Vajiralongkorn, care se află în Germania pentru tratament medical, nu a putut fi prezent, dar a transmis un mesaj de mulțumire poporului pentru sprijinul arătat. „Sunt profund mișcat de dragostea și loialitatea pe care le-ați arătat fiicei mele”, a scris regele într-un comunicat.
Prințesa Bajrakitiyabha era considerată o posibilă succesoare la tron, deși legea thailandeză preferă moștenitorii de sex masculin. Fratele ei mai mic, Prințul Dipangkorn Rasmijoti, în vârstă de 18 ani, este acum primul în linia de succesiune, dar analiștii spun că moartea prințesei ar putea complica planurile de succesiune ale regelui.
Pentru moment, însă, Thailanda este în doliu. Steagurile sunt în bernă, iar oamenii continuă să vină la palat, aducând flori și lumânări. „Ea a fost o rază de lumină într-o lume întunecată”, a spus un bătrân, ștergându-și lacrimile. „Ne va lipsi enorm.”
De ce este important:
Moartea prințesei Bajrakitiyabha nu este doar o pierdere personală pentru familia regală thailandeză, ci și un moment de cotitură pentru monarhie și pentru societatea thailandeză în ansamblu. Prințesa era un simbol al modernizării și al angajamentului față de drepturile omului, iar dispariția ei lasă un gol imens în lupta pentru egalitatea de gen în Thailanda. În plus, decesul ei ridică întrebări serioase despre viitorul succesiunii la tron, într-o țară unde monarhia este profund respectată, dar și extrem de controversată. Pentru thailandezi, acest eveniment este o reamintire a fragilității vieții și a importanței de a prețui fiecare moment. Este, de asemenea, un test pentru coeziunea națională și pentru capacitatea instituțiilor de a face față unei perioade de tranziție.
