Marșul, intitulat „Marșul miilor” de către organizatorii de la Nachala, a fost cel mai recent semn al modului în care apelurile pentru recolonizarea Fâșiei Gaza au trecut de la marginea scenei politice în mainstream-ul israelian. Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a fost listat printre sponsorii evenimentului, deși Netanyahu a insistat că Gaza nu va fi recolonizată. Armata israeliană a declarat zona înconjurătoare drept zonă militară închisă pentru 24 de ore, pentru a împiedica manifestanții să intre în Gaza.
Daniella Weiss, lidera grupării Nachala, care a susținut mult timp recolonizarea Gaza, a declarat la o conferință a partidului Likud că palestinienii „vor dispărea” din teritoriu. Unii dintre participanți au ocolit punctele de control traversând dealurile din apropiere pentru a ajunge la graniță. Un videoclip verificat de unitatea de verificare a Al Jazeera arată zeci de israelieni adunați la gardul de frontieră.
La marș au participat ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, care supraveghează și afacerile coloniilor, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, și peste două duzini de miniștri și legislatori, potrivit presei israeliene. Sub sloganul „întoarcerea acasă după 21 de ani”, ei au cerut reconstrucția coloniilor Elei Sinai, Dugit și Nisanit, evacuate când Israelul s-a retras din Gaza în 2005. Ben-Gvir a postat un videoclip cu el printre manifestanți, cu legenda: „Gaza este a noastră”. Colegul său de cabinet, Smotrich, a îndemnat israelienii să nu rateze „o oportunitate istorică” de a reconstrui colonii în Gaza.
Avocata și analista palestiniană Diana Buttu a declarat pentru Al Jazeera că această campanie de colonizare este posibilă din cauza lipsei de sancțiuni. „Pentru că Israelul nu a fost niciodată pedepsit pentru crimele sale, este firesc ca o țară care comite genocid și epurări etnice să se simtă încurajată să fure mai mult pământ”, a spus ea. În decembrie, un grup de activiști Nachala a intrat pentru scurt timp în Gaza și a plantat un steag israelian, înainte ca soldații să îi aducă înapoi.
Contextul acestui marș este extrem de tensionat. De la începutul războiului din octombrie 2023, Israelul a lansat o ofensivă masivă în Gaza, soldată cu zeci de mii de morți și o criză umanitară fără precedent. În acest timp, discursul despre recolonizarea Gaza a câștigat teren în rândul unor figuri politice importante. Deși Netanyahu a negat oficial planurile de recolonizare, participarea miniștrilor săi la marș arată o susținere tacită sau chiar încurajare a acestor idei.
Criticii subliniază că o astfel de mișcare ar încălca dreptul internațional, care consideră coloniile israeliene din teritoriile ocupate ca fiind ilegale. De asemenea, ar însemna o anexare de facto a Fâșiei Gaza, ceea ce ar distruge orice șansă pentru o soluție cu două state. Comunitatea internațională, inclusiv Statele Unite, s-a opus în mod tradițional colonizării, dar în ultimii ani, administrația Trump a recunoscut suveranitatea Israelului asupra Înălțimilor Golan și a mutat ambasada la Ierusalim, încurajând astfel extinderea coloniilor.
Marșul de duminică nu este un eveniment izolat. În ultimele luni, au avut loc mai multe proteste și acțiuni similare, iar unii coloniști au încercat chiar să stabilească avanposturi în nordul Gaza. Armata israeliană, deși oficial interzice accesul civililor, a fost acuzată că închide ochii sau chiar facilitează astfel de încercări.
Pentru palestinieni, aceste evenimente sunt un semnal de alarmă. Ei văd în aceste acțiuni o continuare a Nakbei (catastrofei) din 1948, când sute de mii de palestinieni au fost alungați sau au fugit din casele lor. Recolonizarea Gaza ar însemna nu doar ocuparea teritoriului, ci și strămutarea forțată a populației palestiniene, ceea ce ar echivala cu o epurare etnică.
Pe de altă parte, susținătorii coloniilor argumentează că Israelul are un drept istoric asupra întregii Palestine, inclusiv Gaza, și că retragerea din 2005 a fost o greșeală care a permis Hamasului să preia controlul. Ei consideră că revenirea coloniștilor ar aduce securitate și prosperitate regiunii.
În plan diplomatic, acest marș complică și mai mult eforturile de încetare a focului și de negociere a unei soluții pașnice. Statele Unite și alte țări au cerut Israelului să se abțină de la acțiuni care ar putea escalada conflictul, dar aparent fără succes. De asemenea, Curtea Internațională de Justiție investighează acuzațiile de genocid împotriva Israelului, iar astfel de acțiuni nu fac decât să întărească dosarul acuzării.
În concluzie, marșul miniștrilor israelieni spre Gaza reprezintă o escaladare periculoasă a retoricii și acțiunilor de colonizare. El reflectă o schimbare majoră în politica israeliană, unde ideile extremiste devin acceptabile la cel mai înalt nivel. Rămâne de văzut dacă comunitatea internațională va reacționa cu fermitate sau va continua să tolereze încălcările dreptului internațional.
De ce este important:
Acest eveniment marchează o trecere de la discuții marginale la acțiuni concrete ale unor oficiali de rang înalt din Israel, care cer recolonizarea Fâșiei Gaza. Este important deoarece poate duce la o nouă criză umanitară și la încălcarea gravă a dreptului internațional, subminând orice șansă de pace în regiune. De asemenea, arată cum lipsa de sancțiuni internaționale încurajează Israelul să continue politica de expansiune și epurare etnică, cu consecințe devastatoare pentru populația palestiniană.
