Achiziția F-16 nu este doar o problemă militară, ci și una geopolitică profundă. Avioanele au fost de mult un subiect de controverse în Peru, unde criticii au sugerat că achiziția ar fi un semn de deferință față de președintele american Donald Trump, mai ales în contextul presiunii exercitate de administrația sa asupra Latiniei Americane pentru a reduce influența chineză în regiune. Balcazar, un președinte de stânga care a asumat funcția în februarie 2025 prin selecție congressională în urma unei noi demiteri, a argumentat că o asemenea investiție de 3,5 miliarde de dolari nu ar trebui să fie luată de un guvern de tranziție, ci de cel viitor, ales democratic. El a menționat că nu renunță la contract, ci crede că decizia trebuie să fie luată de autoritățile legitime, alesă de popor, pentru a evita „o slabă practică” a unui guvern temporar care se angajează în suma așa de mare pentru un viitor executiv.
Această poziție a fost însă întâmpinată cu o reacție fermă din partea Statelor Unite. Ambasadorul SUA în Peru, Bernie Navarro, a răspuns pe 17 aprilie printr-un mesaj pe rețelele sociale în care a avertizat: „Dacă faceți afaceri cu SUA în rău credință și underminați interesele noastre, fiți siguri că eu, în numele președintelui Trump și al administrației sale, voi folosi orice instrument disponibil pentru a proteja și promova prosperitatea și securitatea Statelor Unite și a regiunii noastre”. Navarro a de asemenea negat că oferta americană ar fi fost înfrântă de concurența franceză sau suedeză, declarând că licitația a fost făcută „la un nivel ridicat de competitivitate” și că F-16-urile sunt „cele mai tehnologicamente avioane de luptă construite niciodată”. A caracterizat întârzierea ca o „oprire nejustificabilă” a unui contract care, în opinia lui, era deja semnat, avertizând că „fiecare întârziere produce costuri semnificative” și că pachetul nu poate fi disponibil în „câteva luni, sau chiar săptămâni”.
Decizia de a achiziționa 24 de avioane F-16 a fost luată inițial în 2024 sub președintele Dina Boluarte, care planuisa să financieze achiziția prin 2 miliarde de dolari din împrumuturi interne în 2025 și 1,5 miliarde în 2026. Departamentul Apărerei al SUA a aprobat vânzarea potențială în septembrie 2024. Totuși, Boluarte a fost demisă în octombrie 2024, și succesorul ei, Jose Jeri, a rămas în funcție doar patru luni înainte de a fi, la rândul lui, demis. Această succesiune rapidă de președinți — Balcazar fiind al nouălea în zece ani — a creat un mediu de profundă incertitudine, în care deciziile strategice de apărare devin jucării de politică internă și presiuni externe.
Contextul geopolitic este esențial. Administrația Trump a exercitat o presiune crescută asupra Peru pentru a-l îndepărta de investițiile chineză, în special în portul de Chancay, unul dintre cei mai importanți din Pacific. În februarie, SUA au publicat un mesaj în care au avertizat: „Peru ar putea fi impotent să supravegheze Chancay, unul dintre porturile sale cele mai mari, care este sub jurisdicția proprietarilor chinezilor predatori”. Au adăugat: „Sustineem dreptul suveran al Peruului de a supraveghea infrastructura critică pe teritoriul său. Să fie această povară o lecție pentru regiune și lumea: banii chinezi iezi costă suveranitatea”. Această retorică a fost reluată de către aliații lui Trump, cum ar fi reprezentanta Maria Elvira Salazar, care a avertizat comisia congressională că portul chinez de Chancay reprezintă „o amenințare directă în hemisferul nostru, direct în Peru”, și a cerut noul guvern peruian, de ales în iunie, să-l „ia înapoi”, promțând sprijin american în cazul în care Peru va acționa în acest sens.
În același timp, Peru se confrunta cu o campanie electorală extremă messie. Alegerile din 12 aprilie au rămas neconcluzive datorită întârzierilor în numărarea voturilor și acuzațiilor de neîneregulături, deși experții electorali au declarat că nu există dovezi de fraudă. Dreptul lider Keiko Fujimori, fostă primă doamnă și figură de dreapta, este considerată sigură să intre în turul al doilea în iunie, dar cine o va însoți este incert. Congresistul de stânga Roberto Sanchez conduce în cursa pentru al doilea loc cu 12% din voturile numerate, dar candidatul de dreaptă Rafael Lopez Aliaga, fost primar și simpatizant vocal al administrației Trump, îl urmează de aproape cu 11,9%. Rezultatul final al primului tur este așteptat în mai, iar președintele nou ales ar trebui să fie înthronizat pe 28 iulie, ziua independenței Peruului — o dată simbolică care, în contextul actual, poate deveni o scenă de confrontare între forțele interne și presiunile externe.
Această situație reflectă o tensiune mai largă: lupta pentru influența în America Latină între SUA, care încearcă să relanseze o variantă a doctrinii Monroe prin „Doctrina Donroe” (un termen folosit de observatori pentru a descrie eforturile lui Trump de a impune dominanța SUA prin presiune economică și diplomatică), și China, care extinde influența sa prin investiții în infrastructură, cum ar fi portul de Chancay. Peru, cu guvernul său fragil și cu o populație divizată, devine un teren de luptă pentru aceste supraputeri, iar deciziile precum cea privind F-16-urile nu sunt doar despre apărare — sunt despre suveranitate, dependență și viitorul geopolitic al regiunii.
