În acest an, controversa a fost amplificată de decizia grupului „March and March” – o coaliție de activiști anti-imigrație care a organizat proteste în toată țara – de a folosi Ziua Mandela pentru a „verifica” afacerile din provincii și a identifica imigranții fără acte, pe care îi acuză de operare ilegală. În loc să dedice cele 67 de minute tradiționale de serviciu comunitar, aceștia au anunțat că vor „elimina fizic” imigranții fără documente din orașe și locuri de muncă.
Fundația Nelson Mandela a condamnat ferm această acțiune, subliniind că folosirea numelui marelui lider pentru a viza migranții subminează principiile dialogului, constituționalismului și demnității umane care i-au ghidat viața publică. „Ceea ce vedem acum este ceva profund diviziv și dăunător, pe care îl condamnăm fără echivoc”, a declarat Mbongiseni Buthelezi, directorul executiv al fundației, într-un interviu pentru Al Jazeera. „Este inacceptabil ca Ziua Mandela să fie folosită pentru a alunga oameni din orașe.”
Pe de altă parte, „March and March” susține că guvernul sud-african a eșuat în securizarea frontierelor, aplicarea legilor imigrației și prioritizarea locurilor de muncă pentru cetățenii sud-africani. Grupul argumentează că imigranții fără acte contribuie la competiția pentru locuri de muncă și pun presiune pe comunitățile deja afectate de șomaj ridicat și servicii publice deficitare. „Nu mai putem tolera ca străinii să vină și să ia ceea ce este al nostru”, spune unul dintre liderii mișcării, sub protecția anonimatului.
Această dispută reflectă o realitate mai amplă: Africa de Sud se confruntă cu o criză economică severă, cu o rată a șomajului de peste 30% și cu una dintre cele mai mari inegalități din lume. În acest context, migranții – în special cei din țări vecine precum Zimbabwe, Malawi și Mozambic – devin țapi ispășitori pentru eșecurile statului. Buthelezi avertizează: „Trăim un moment dificil, în care actori oportuniști se folosesc de nemulțumirile reale ale oamenilor. Dar eșecurile statului nu sunt responsabilitatea imigranților.”
Guvernul sud-african, condus acum de o coaliție multipartită după prăbușirea sprijinului pentru Congresul Național African (ANC), a condamnat xenofobia, dar a intensificat în același timp aplicarea legilor imigrației. Oficialii raportează că peste 53.000 de străini au fost deportați sau repatriați de la începutul unei operațiuni naționale de migrație, majoritatea către țările vecine. Cu toate acestea, grupurile anti-imigranți continuă să organizeze campanii proprii, ignorând avertismentele autorităților.
Snuki Zikalala, președintele Ligii Veteranilor ANC și fost coleg cu Mandela, a declarat că fostul președinte nu ar fi tolerat niciodată astfel de acțiuni. „Nu în numele lui Mandela. Oamenii nu trebuie să-i folosească numele. Nu putem alunga oameni din Africa de Sud ca pe niște animale. Sunt ființe umane”, a spus el. Zikalala a adăugat că ANC poartă o parte din responsabilitate pentru că nu a reușit să rămână activ în comunități și a permis apariția unei conduceri slabe.
Controversa a reaprins o dezbatere mai amplă despre cum este amintit și folosit Mandela în Africa de Sud de azi. Neeshan Bolton, directorul executiv al Fundației Ahmed Kathrada, atrage atenția asupra „distorsionării” imaginii lui Mandela. „Identitatea sa de luptător pentru eliberare a fost treptat ștearsă și înlocuită cu ceva ce poate fi folosit pentru orice act de serviciu”, spune el. „Toată lumea a putut să-l revendice și să-l interpreteze în felul său.”
Tema Zilei Mandela din acest an – „Este încă în mâinile noastre să combatem sărăcia și inegalitatea” – vine într-un moment în care Africa de Sud se confruntă cu întrebări fundamentale despre apartenență, responsabilitate și viitor. Pentru Fundația Nelson Mandela, folosirea numelui său pentru a justifica țintirea migranților contrazice principiile pentru care a luptat. Pentru „March and March”, campania reflectă frustrarea față de un guvern care, în opinia lor, nu a reușit să acționeze.
În timp ce Mandela Day rămâne o ocazie de a celebra viața și moștenirea unui lider iconic, acest an arată cât de departe este Africa de Sud de idealurile sale. Diviziunile sunt adânci, iar dialogul – esențial pentru democrație – pare tot mai fragil. Poate că adevărata lecție a lui Mandela nu este doar despre serviciu comunitar, ci despre capacitatea de a vedea umanitatea în celălalt, chiar și atunci când e mai ușor să dai vina pe el.
De ce este important:
Această dezbatere nu este doar despre Africa de Sud, ci despre cum societățile din întreaga lume gestionează tensiunile dintre identitate națională, imigrație și moștenirea istorică. Mandela Day a devenit un simbol al luptei pentru dreptate, dar și un câmp de confruntare între viziuni opuse. Înțelegerea acestor dinamici ne ajută să reflectăm asupra propriilor noastre societăți și asupra modului în care onorăm sau distorsionăm moștenirea marilor lideri.
