Protestul a avut loc pe 3 decembrie 2025, în centrul orașului Mandalay, fiind un „flash protest” – o acțiune rapidă, menită să atragă atenția asupra boicotării alegerilor programate între 25 decembrie 2025 și 25 ianuarie 2026. Activiștii au cerut publicului să nu voteze și să respingă recrutarea obligatorie impusă de juntă, dar și eliberarea deținuților politici arestați după lovitura de stat din 2021, când armata a preluat puterea de la guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi.
Potrivit lui May Hnin, purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Coordonare a Forțelor Antijuntă-Mandalay, cei opt activiști, inclusiv cunoscutul activist Htet Myat Aung, au fost condamnați la 37 de ani de închisoare în baza legii electorale și a legii antiterorism. Un al nouălea activist a primit 27 de ani, tot pentru încălcarea legii antiterorism. „Aceste sentințe sunt o dovadă că un guvern care a ajuns la putere printr-o alegere falsă nu poate stabili niciodată un sistem democratic federal”, a declarat May Hnin, adăugând că activiștii nu vor face apel, deoarece nu cred că sentințele vor fi anulate.
Contextul politic din Myanmar este unul extrem de tensionat. După lovitura de stat din februarie 2021, armata a instituit o dictatură sângeroasă, suprimată cu brutalitate orice formă de disidență. Alegerile din decembrie 2025 au fost considerate de opoziție și de observatorii independenți drept o farsă: partidele majore de opoziție nu au fost permise să participe, iar scrutinul a fost câștigat de Partidul Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (USDP), apropiat armatei. În iulie 2025, regimul a adoptat o lege care interzice „orice discurs, organizare, incitare, protest sau distribuire de pliante care ar putea distruge o parte a procesului electoral”. Peste 200 de persoane au fost acuzate în baza acestei legi înainte de alegeri.
Condamnările de acum nu sunt un caz izolat. De la preluarea puterii, armata a arestat mii de opozanți, iar sistemul judiciar a devenit un instrument de represiune. Procesele sunt adesea sumare, fără garanții legale, iar sentințele sunt dictate de interese politice. Activiștii condamnați acum au fost arestați pe 4 decembrie 2025, la o zi după protest, și au fost ținuți în detenție fără acces la avocați sau familii. Purtătoarea de cuvânt a subliniat că armata încearcă să instaureze frica în rândul populației pentru a-și consolida puterea.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch au condamnat sentințele, cerând eliberarea imediată a activiștilor. Statele Unite și Uniunea Europeană au reiterat că nu recunosc legitimitatea alegerilor din Myanmar și au impus sancțiuni suplimentare împotriva liderilor juntei. În schimb, China și Rusia, aliați tradiționali ai armatei birmane, au evitat să comenteze.
Pentru poporul din Myanmar, aceste condamnări sunt un semnal sumbru că lupta pentru democrație este departe de a se încheia. Războiul civil care a izbucnit după lovitura de stat continuă, cu grupări etnice armate și forțe de rezistență care controlează vaste teritorii. Alegerile false nu au făcut decât să adâncească criza, iar represiunea împotriva activiștilor pașnici arată că armata nu este dispusă să facă niciun compromis.
De ce este important:
Acest caz ilustrează modul în care regimul militar din Myanmar folosește sistemul judiciar pentru a elimina orice opoziție pașnică, încălcând flagrant drepturile omului și principiile democratice. Sentințele excesive de 37 de ani de închisoare pentru un simplu protest arată disperarea juntei de a-și menține controlul într-o țară sfâșiată de război civil. Este un avertisment pentru toți cei care cred că alegerile pot fi o soluție: fără garanții reale de libertate și fără recunoaștere internațională, astfel de scrutinuri nu fac decât să legitimeze represiunea. Comunitatea internațională trebuie să intensifice presiunile asupra Myanmarului, inclusiv prin sancțiuni și sprijin pentru forțele democratice, pentru a preveni transformarea țării într-un stat paria.
