Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Myanmar încearcă să-și reabiliteze imaginea prin mutarea lui Suu Kyi

Myanmar încearcă să-și reabiliteze imaginea prin mutarea lui Suu Kyi
Televiziunea de stat din Myanmar a anunțat că lidera opoziției, Aung San Suu Kyi, a fost transferată din închisoare în arest la domiciliu, la mai bine de cinci ani după lovitura de stat militară care a înlăturat-o de la putere. Anunțul, făcut în data de 30 aprilie 2026, precizează că aceasta „își va ispăși restul pedepsei într-o locuință specială, nu în închisoare”, fără a dezvălui locația exactă. Incertitudinea cu privire la situația lui Suu Kyi a fost o constantă de la arestarea sa, la 1 februarie 2021, iar starea ei de sănătate este considerată precară, deși armata neagă acest lucru.

Mutarea are loc în contextul în care Myanmarul organizează alegeri eșalonate, considerate de critici drept o „farsă”. De fapt, singurele momente în care Suu Kyi a fost văzută după lovitura de stat au fost în timpul aparițiilor în instanță, în cadrul numeroaselor procese care au dus la o condamnare totală de 33 de ani de închisoare. Susținătorii săi și organizațiile pentru drepturile omului consideră că acuzațiile au fost inventate pentru a elimina definitiv de pe scena politică această lideră extrem de populară.

Ordinul de eliberare a venit din partea noului președinte al Myanmarului, fostul general superior Min Aung Hlaing, liderul loviturii de stat care a înlăturat-o pe Suu Kyi. Acesta a devenit președinte la începutul lunii aprilie 2026, după alegerile generale organizate de armată în plin război civil, care au exclus o mare parte a electoratului și partide importante, inclusiv Liga Națională pentru Democrație a lui Suu Kyi. Alegerile au fost respinse pe scară largă la nivel internațional, fiind considerate o farsă.

Potrivit lui Richard Horsey, analist principal pentru Myanmar la International Crisis Group, mutarea lui Suu Kyi nu este o surpriză. „Cred că vrea să folosească această perioadă post-electorală pentru a îmbunătăți poziția diplomatică a Myanmarului și propria sa poziție. Asta înseamnă să ofere măcar ceva ASEAN (Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est), Chinei și altora care au decis deja sau ar putea decide să întărească relațiile cu această administrație pseudo-civilă”, a declarat Horsey.

Cu o zi înainte, de sărbătoarea budistă, Suu Kyi se număra printre miile de deținuți care au beneficiat de reducerea pedepselor. Cu toate acestea, avocații săi nu pot confirma mutarea, iar fiul ei, Kim Aris, a postat pe Facebook: „A o muta nu înseamnă a o elibera”. El a subliniat că realitatea rămâne aceea că mama sa este ostatică, izolată de lume. „Ca fiu, încă nu am nicio informație. Cererea mea este simplă: informații verificate că mama mea este în viață, posibilitatea de a comunica cu ea și de a o vedea liberă. Dacă este în viață, să se prezinte o dovadă verificată de viață.”

Într-o declarație transmisă NPR, Aris a sugerat că momentul mutării nu este întâmplător, făcând aluzie la implicarea Chinei, al cărei ministru de externe, Wang Yi, a vizitat Myanmarul săptămâna trecută. Cu câteva ore înainte de decizia Myanmarului privind soarta lui Suu Kyi, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a descris-o pe Suu Kyi drept „o veche prietenă a Chinei” și a spus că „situația ei ne preocupă întotdeauna”. China a sprijinit, deși cu reticență, autorii loviturii de stat și a promovat alegerile generale pe care armata le-a organizat, oricât de defectuoase ar fi fost.

Noul guvern civil construit de armată este dornic să îmbunătățească relațiile internaționale. În pregătirea alegerilor generale, armata a semnat în iulie 2025 un acord cu firma de lobby din Washington DCI Group, în valoare de aproape 3 milioane de dolari pe an, pentru a ajuta la îmbunătățirea relațiilor, chiar dacă războiul civil continuă, lăsând zeci de mii de morți și milioane de persoane strămutate. Conform unei declarații depuse în temeiul Legii americane de înregistrare a agenților străini, DCI Group s-a oferit să ofere servicii de reconstruire a relațiilor, concentrându-se pe „comerț, resurse naturale și ajutor umanitar”. Documentul a fost co-semnat de partenerul managing al DCI, Justin Peterson, care a lucrat în administrația Trump.

Documente federale recente arată că Roger Stone, un vechi activist politic și aliat al lui Trump, s-a alăturat eforturilor DCI. Acesta va fi plătit cu 50.000 de dolari pe lună pentru munca sa, după ani de probleme juridice, inclusiv o condamnare din 2019 pentru obstrucționarea justiției și declarații false legate de ancheta Rusiei din Congres. Trump l-a grațiat pe Stone în 2020. Se știe că Trump este interesat de achiziționarea de resurse naturale în străinătate, necesare efortului de apărare al SUA. Myanmarul se potrivește acestui interes, în special datorită pământurilor rare pe care le produce din abundență, în mare parte de către grupări rebele din regiuni aflate în afara controlului armatei – grupări care trimit cea mai mare parte, dacă nu chiar întreaga producție, către China vecină.

Administrația Trump ar dori cu siguranță o parte din această afacere, iar adăugarea lui Stone în echipa DCI ar putea indica un interes sporit. Cu toate acestea, a determina China să slăbească strânsoarea aproape totală asupra producției de pământuri rare va fi o sarcină dificilă, spune Horsey. „Myanmarul se află chiar la granița cu China, iar China ar vedea orice implicare americană, în special în nordul Myanmarului, în zona unde se găsesc pământurile rare, ca pe o mișcare agresivă”, a explicat el. O mișcare agresivă într-un moment geopolitic sensibil, având în vedere războiul cu Iranul și războiul civil din Myanmar care continuă neîncetat. Mai ales că armata din Myanmar nu controlează zonele unde sunt extrase majoritatea pământurilor rare.

„Armata știe absolut că nu poate merge împotriva Chinei. Dar asta nu înseamnă că va fi un stat-client complet”, a adăugat Horsey. „Vor încerca să construiască alte relații pe care le pot, iar dacă ar exista o ofertă pe masă din partea SUA, cred că ar analiza-o foarte atent. Dar este o afacere extrem de complicată de pus la punct și vine cu multe riscuri pentru toată lumea.”

De ce este important:


Mutarea lui Aung San Suu Kyi din închisoare în arest la domiciliu nu este un act de clemență, ci o mișcare strategică a juntei militare din Myanmar pentru a-și îmbunătăți imaginea internațională, în contextul alegerilor frauduloase și al războiului civil sângeros. Aceasta reflectă încercarea regimului de a obține recunoaștere diplomatică din partea ASEAN, Chinei și chiar a SUA, în timp ce încearcă să atragă investiții în resurse naturale, în special pământuri rare. Implicarea unor figuri politice americane precum Roger Stone subliniază interesul strategic al Washingtonului pentru aceste resurse, dar și riscurile unei confruntări cu China. Pentru familia lui Suu Kyi și pentru comunitatea internațională, rămâne incert dacă această mutare va duce la o eliberare reală sau este doar o altă încercare de a manipula opinia publică.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.