„N-am fost niciodată numărat”: primul recensământ al RD Congo după 42 de ani

Pentru mulți congolezi, recensământul înseamnă identitate, recunoaștere și, în sfârșit, prezența oficială în registrele statului. Bunia, Republica Democrată Congo – Pentru Heritier Ramazani, a fi numărat înseamnă mai mult decât o cifră demografică. Ar putea fi pentru prima dată când statul congolez îi recunoaște oficial existența. Tânărul de 28 de ani, locuitor al orașului Bunia, capitala provinciei Ituri din nord-estul Republicii Democrate Congo, nu a apărut niciodată într-un recensământ național și nu deține niciun document oficial care să-i confirme cetățenia congoleză. „N-am fost înregistrat niciodată într-un recensământ de când m-am născut”, a declarat Ramazani pentru Al Jazeera. Experiența lui reflectă o problemă mai amplă în RD Congo, unde milioane de oameni au crescut fără acte oficiale care să le confirme identitatea. Acum, la 42 de ani după ultimul recensământ al țării, autoritățile se pregătesc să numere din nou populația. Anteriorul recensământ a fost realizat în 1984, când țara se numea încă Zair. De atunci, RD Congo a trecut prin decenii de instabilitate politică, conflicte armate și o creștere demografică explozivă. Banca Mondială estimează populația țării la aproximativ 112 milioane de locuitori, cu o rată anuală de creștere de circa 3,2%. Guvernul susține că recensământul va oferi date fiabile pentru planificarea serviciilor publice. Pentru mulți locuitori, însă, problema este mult mai imediată: să fie înregistrați oficial de stat. În Bunia, unde ani de violență implicând grupuri armate au strămutat comunități întregi din provincia Ituri, accesul la documente oficiale rămâne o preocupare majoră. Deoarece cărțile de identitate naționale nu au fost disponibile pe scară largă timp de decenii, cardurile de înregistrare a alegătorilor au servit multă vreme drept una dintre puținele forme de identificare acceptate pe scară largă pentru mulți congolezi. Gedeon Katembo, un tată de 36 de ani cu trei copii, speră că recensământul va ajuta la crearea unui sistem mai solid pentru eliberarea actelor de identitate. „Este esențial să știm câți congolezi există în țară și în lume”, a spus Katembo pentru Al Jazeera. Lipsa documentelor de identitate pe scară largă își are rădăcinile în decenii de instabilitate politică, sisteme administrative slabe și conflicte care au perturbat serviciile statului în mare parte din țară. Recensământul va începe cu un exercițiu de cartografiere digitală, în care echipele vor identifica zonele locuite înainte de colectarea datelor la nivel de gospodărie. Sarcina este uriașă. RD Congo se întinde pe peste 2,3 milioane de kilometri pătrați, iar multe comunități rămân greu accesibile din cauza drumurilor proaste, infrastructurii limitate și insecurității. Henri Marie Kazadi, coordonatorul tehnic al Biroului Central de Recensământ din cadrul Institutului Național de Statistică, a declarat că exercițiul se va baza pe instrumente digitale, nu pe formulare de hârtie. „Recensământul este digital. Vom folosi tablete și smartphone-uri pentru a colecta datele”, a spus el pentru Al Jazeera. „Exercițiul de cartografiere este conceput pentru a pregăti faza principală a recensământului general. Trimitem echipe de cartografi pe teren pentru a identifica și geoloca toate locurile locuite, după care va urma recensământul propriu-zis.” Ministerul Planificării, prin Institutul Național de Statistică și Biroul Central de Recensământ, a început recrutarea lucrătorilor de teren în iunie pentru faza de cartografiere. Dar în estul RD Congo, unde grupările armate rămân active, ajungerea în fiecare comunitate va fi una dintre cele mai mari provocări. Muyisa Hangi Christophe, activist al mișcării civice pro-democrație Filimbi, a spus că strămutările ar putea împiedica numărarea multor oameni. „Ne aflăm aproape într-o situație în care este imposibil să organizăm recensământul”, a declarat el pentru Al Jazeera. „Autoritatea statului nu este stabilită efectiv pe întreg teritoriul național, iar există strămutări masive de populație, deoarece recensământul cere ca oamenii să fie intervievați în comunitățile lor respective.” Eforturile de a înființa un sistem național de identificare au început sub fostul președinte Joseph Kabila, dar procesul a stagnat în timpul crizei politice care a urmat sfârșitului mandatului său constituțional. Cu alegeri generale așteptate în 2028, unele figuri ale opoziției și grupuri ale societății civile se tem că cifrele populației ar putea deveni contestate politic, în special în ceea ce privește reprezentarea și guvernanța. Ebuteli, un institut de cercetare cu sediul la Kinshasa, a avertizat că recensământul ar putea deveni tot mai sensibil pe măsură ce țara dezbate modificări constituționale și viitorul său politic. Prince Bitaki, un politician de opoziție, a declarat că autoritățile trebuie să se asigure că procesul nu este folosit în scopuri politice. „Un recensământ este foarte bine, dar de ce să-l faci când țara se îndreaptă spre un moment crucial în care ar trebui să ne pregătim pentru alegerile viitoare?” a spus el pentru Al Jazeera. Guvernul respinge acuzațiile că recensământul are motive politice, spunând că este un exercițiu de rutină al statului menit să îmbunătățească planificarea națională. Pentru analiștii de dezvoltare, valoarea recensământului constă în a ajuta autoritățile să ia decizii bazate pe date exacte ale populației, nu pe estimări. Maneno Kakule Ndavugha, analist de dezvoltare, a spus că cifrele ar putea ajuta la determinarea locurilor unde sunt cele mai necesare școli, spitale, drumuri, sisteme de apă și proiecte de electricitate. „Nu are sens ca statul să construiască un stadion de fotbal într-o zonă unde sunt doar oameni în vârstă”, a declarat el pentru Al Jazeera. Datele fiabile ale recensământului ar putea ajuta oficialii să înțeleagă unde locuiesc oamenii, condițiile lor de viață și ce servicii sunt necesare. Pentru locuitori precum Ramazani și Katembo, însă, recensământul nu este doar despre cifre. Este despre a apărea în sfârșit în registrele oficiale și a obține documente pe care mulți congolezi nu le-au avut niciodată. Pentru Katembo, actele oficiale de identitate reprezintă o formă de recunoaștere de care mulți congolezi simt că au fost lipsiți multă vreme. „Prin aceste carduri, vom recăpăta naționalitatea pe care am pierdut-o acum peste 40 de ani”, a spus Katembo pentru Al Jazeera.### De ce este important:Acest recensământ nu este doar o operațiune statistică, ci un test al capacității statului congolez de a-și exercita autoritatea pe întreg teritoriul său. Pentru milioane de oameni, înseamnă trecerea de la o existență invizibilă la una recunoscută oficial. Datele colectate vor influența decizii cruciale privind alocarea resurselor, construirea de infrastructură și planificarea serviciilor publice timp de decenii. Într-o țară marcată de conflicte și strămutări, modul în care este realizat acest recensământ va determina dacă cetățenii vor avea încredere în stat și dacă procesul democratic va fi consolidat sau subminat. Este un moment definitoriu pentru viitorul RD Congo, cu implicații profunde pentru stabilitatea și dezvoltarea uneia dintre cele mai populate țări din Africa.