„Sportivii de culoare nu ar trebui să fie puși în situația de a genera bogăție, prestigiu și putere pentru instituții de stat, în timp ce aceleași state le fură puterea politică comunităților de culoare”, a declarat Derrick Johnson, președintele NAACP, într-un comunicat. El a subliniat că sportivii afro-americani sunt coloana vertebrală a unor programe sportive universitare extrem de profitabile, în special în fotbalul american și baschet, care aduc sute de milioane de dolari anual din încasări, drepturi TV, donații ale absolvenților și vânzări de bilete. „Aceste programe sunt construite pe talentul și munca sportivilor de culoare, dar statele respective le neagă comunităților lor dreptul fundamental de a vota în mod egal”, a adăugat Johnson.
Contextul este unul tensionat. În aprilie 2023, Curtea Supremă a SUA, cu o majoritate conservatoare de 6-3, a emis o hotărâre în cazul Allen v. Milligan, care a limitat capacitatea instanțelor federale de a contesta hărțile electorale sub acuzația de discriminare rasială. Deși Curtea a menținut un principiu de bază – că districtele nu pot fi trasate pentru a diminua votul minorităților –, practic a făcut mult mai dificilă dovedirea unor astfel de încălcări. Rezultatul? Statele conduse de legislaturi republicane, în special în Sud, au început să redesenheze rapid circumscripțiile, adesea în moduri care, spun activiștii, concentrează alegătorii de culoare în câteva districte, reducându-le influența în restul statului.
De exemplu, în Texas, o hartă electorală contestată a fost reinstaurată de Curtea Supremă chiar înainte de alegerile intermediare din 2022. În Louisiana, legislativul a adoptat o nouă hartă care, deși include un al doilea district majoritar de culoare, a fost criticată pentru că nu reflectă creșterea populației de culoare. În Georgia, după o lungă bătălie juridică, o hartă similară a fost aprobată, iar în Alabama, Curtea Supremă a obligat statul să creeze un al doilea district cu majoritate de culoare, dar procesul rămâne blocat în dispute. Toate acestea se întâmplă într-un moment în care drepturile de vot sunt deja sub asediu în multe state, cu legi care restricționează votul prin corespondență, reduc numărul secțiilor de votare sau impun cerințe stricte de identificare.
Campania NAACP vizează direct universitățile publice din aceste state, care găzduiesc unele dintre cele mai puternice echipe sportive din țară. De la Alabama Crimson Tide (fotbal) la LSU Tigers (fotbal și baschet), de la Florida Gators la Georgia Bulldogs, toate fac parte din Southeastern Conference (SEC) sau Atlantic Coast Conference (ACC), ligi care domină sportul universitar american. Un boicot al sportivilor de culoare – care reprezintă o proporție semnificativă din jucătorii de top – ar putea avea un impact devastator asupra acestor programe. „Fără talentul și energia sportivilor de culoare, aceste universități nu ar fi nimic”, a spus Johnson. „Este timpul ca ele să aleagă între a fi parte a soluției sau a problemei.”
NAACP nu cere doar sportivilor să nu joace, ci și fanilor, absolvenților și familiilor să nu mai cumpere bilete, să nu mai doneze bani și să nu mai sprijine financiar aceste instituții. Este o strategie care amintește de boicoturile din timpul mișcării pentru drepturile civile, când sportivii de culoare, precum Muhammad Ali sau jucătorii de la Universitatea de Stat din Mississippi, au refuzat să participe la evenimente care promovau segregația. „Aceasta nu este doar o problemă de justiție electorală, ci și una de demnitate și respect”, a explicat un analist politic intervievat de Al Jazeera. „Când un stat îți neagă dreptul de a vota în mod egal, dar se bucură de pe urma talentului tău sportiv, este o ipocrizie greu de suportat.”
Reacțiile nu au întârziat să apară. Unii oficiali din statele vizate au respins campania, susținând că redistrictuarea este legală și că nu există intenția de a discrimina. „Hărțile noastre respectă legea și au fost aprobate de instanțe”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernatorului Texasului, Greg Abbott. Alții, însă, recunosc că problema este reală. Senatorul democrat Raphael Warnock, din Georgia, a salutat inițiativa: „Este un semnal de alarmă pentru toată America. Dreptul la vot este fundamental, iar sportivii au o platformă puternică pentru a-l apăra.”
Pe de altă parte, există și voci critice care spun că un boicot ar putea afecta mai mult sportivii decât universitățile, mai ales pe cei care provin din medii defavorizate și care depind de bursele sportive. „Este o decizie dificilă”, a recunoscut un fost jucător de baschet de la Universitatea din Florida. „Dar uneori trebuie să faci sacrificii pentru un bine mai mare. Dacă nu acționăm acum, când?”
Campania „Out of Bounds” se alătură altor eforturi ale NAACP de a proteja drepturile de vot, inclusiv acțiuni în instanță și lobby pe lângă Congres. Organizația speră că presiunea economică și morală va determina universitățile să își folosească influența pentru a se opune redistrictuărilor discriminatorii. „Nu cerem nimic mai mult decât ceea ce prevede Constituția: un vot egal pentru fiecare cetățean”, a concluzionat Johnson.
În timp ce alegerile intermediare din noiembrie 2024 se apropie, iar controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului este în joc, această campanie capătă o importanță și mai mare. Hărțile electorale trasate acum vor influența rezultatele pentru următorul deceniu. Iar sportivii de culoare, care au fost dintotdeauna în prima linie a luptei pentru dreptate socială, sunt chemați din nou să facă un pas în față.
De ce este important:
Această campanie a NAACP nu este doar un apel la boicot, ci o reamintire a faptului că sportul și politica sunt profund interconectate. În Statele Unite, universitățile publice din Sud beneficiază enorm de pe urma talentului sportivilor de culoare, dar în același timp, legislaturile controlate de republicani adoptă măsuri care subminează puterea electorală a acestor comunități. Dacă boicotul va avea succes, ar putea forța universitățile să devină mai active în apărarea drepturilor civile, creând un precedent pentru alte instituții. În plus, atrage atenția asupra unei probleme sistemice: deși Legea Drepturilor de Vot a fost adoptată acum aproape 60 de ani, lupta pentru un vot egal continuă. Fără acțiuni concrete, riscul ca minoritățile să fie din nou marginalizate electoral este real. Aceasta este o poveste despre putere, bani și justiție – și despre cum sportivii pot fi agenți ai schimbării.
