Kyslytsya, care este și ambasadorul Ucrainei la Națiunile Unite, a subliniat că „fiecare dronă care lovește ținte strategice în Rusia este un pas mai aproape de pace”. Potrivit acestuia, capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în spatele liniilor inamice nu doar că subminează efortul de război rusesc, dar trimite și un semnal clar că Moscova nu mai poate conta pe impunitatea teritoriului său. „Rusia trebuie să înțeleagă că prețul continuării agresiunii devine insuportabil”, a adăugat diplomatul.
Această poziție reprezintă o schimbare semnificativă față de retorica anterioară a Ucrainei, care se concentra mai mult pe apărare și pe atragerea de sprijin occidental. Acum, Kievul pare să adopte o abordare mai ofensivă, folosind drone fabricate intern sau furnizate de parteneri pentru a lovi rafinării, depozite de muniții și centre de comandă rusești. Deși oficialii americani și europeni au fost inițial reticenți să sprijine astfel de atacuri, temându-se de o escaladare, recentele succese tactice ale Ucrainei au schimbat percepțiile.
„Dronele nu sunt doar arme, ci și instrumente psihologice”, explică analistul militar Olexandr Kovalenko. „Ele arată populației ruse că războiul nu mai este departe, ci bate la ușa lor. Acest lucru creează presiune internă asupra lui Putin, care a construit un narrative al invincibilității Rusiei.” Într-adevăr, atacurile asupra Moscovei și a altor orașe mari au provocat panică și au forțat autoritățile să implementeze măsuri de apărare aeriană costisitoare.
Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord că loviturile cu drone vor duce la un armistițiu. Criticii susțin că ele ar putea, dimpotrivă, să întărească determinarea Rusiei de a continua războiul, transformându-l într-un conflict de uzură. „Putin nu va ceda sub presiunea unor drone”, avertizează fostul diplomat rus Andrei Fedorov. „El va vedea aceste atacuri ca pe o provocare și va răspunde cu o escaladare, poate chiar cu lovituri asupra centrelor de decizie din Ucraina.”
Kyslytsya respinge aceste temeri, argumentând că Ucraina acționează proporțional și că scopul final este restabilirea suveranității teritoriale. „Nu vrem să distrugem Rusia, vrem să o facem să înțeleagă că agresiunea nu plătește”, a spus el. În acest context, negociatorul a făcut apel la comunitatea internațională să sprijine în continuare Ucraina cu arme defensive și, mai ales, cu sisteme de apărare aeriană pentru a proteja populația civilă.
Un aspect interesant al declarației lui Kyslytsya este legătura pe care o face între loviturile cu drone și procesul de pace. El sugerează că, pe măsură ce Rusia suferă pierderi economice și militare semnificative, Moscova va fi mai dispusă să negocieze. „Pacea nu vine din slăbiciune, ci din forță”, a afirmat el, citând o maximă clasică a diplomației. Aceasta este o schimbare de paradigmă față de abordarea anterioară, când Ucraina părea să spere că sancțiunile și izolarea diplomatică vor fi suficiente.
În plan practic, loviturile cu drone au avut deja un impact măsurabil. Potrivit unor surse militare ucrainene, atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus capacitatea de producție a combustibilului pentru tancuri și avioane, afectând logistica armatei ruse. De asemenea, loviturile asupra depozitelor de muniții au distrus cantități semnificative de proiectile și rachete, limitând capacitatea Rusiei de a susține ofensivele pe frontul de est.
Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă această strategie va duce cu adevărat la o masă la masa negocierilor. Putin a demonstrat de multe ori că este dispus să suporte pierderi mari pentru a-și atinge obiectivele, iar retorica sa rămâne belicoasă. În plus, alegerile prezidențiale din Rusia, programate pentru 2024, ar putea influența deciziile Kremlinului, care ar putea căuta o victorie simbolică pentru a-și consolida poziția internă.
Pe de altă parte, Ucraina se confruntă cu propriile provocări. Producția de drone, deși în creștere, nu poate ține pasul cu cerințele frontului, iar dependența de componente occidentale face ca lanțul de aprovizionare să fie vulnerabil. De asemenea, apărarea aeriană rusă devine tot mai eficientă, doborând o parte semnificativă a dronelor lansate.
În ciuda acestor obstacole, Kyslytsya rămâne optimist. El consideră că loviturile cu drone sunt doar o parte a unei strategii mai ample care include sancțiuni, presiune diplomatică și sprijin militar. „Nu există o soluție magică, dar fiecare instrument contează”, a concluzionat el.
De ce este important:
Această declarație a unui negociator cheie al Ucrainei semnalează o schimbare majoră în strategia de pace a Kievului, trecând de la o abordare defensivă la una ofensivă, în care forța militară este folosită ca pârghie diplomatică. Ea reflectă realitatea că, după aproape doi ani de război, Ucraina a dezvoltat capacități proprii de a lovi adânc în teritoriul inamic, ceea ce ar putea redefini echilibrul de putere. În același timp, această poziție riscă să escaladeze conflictul, dar oferă și o posibilă cale către negocieri, dacă Rusia va considera că prețul continuării războiului este prea mare. Pentru comunitatea internațională, este un semnal că sprijinul acordat Ucrainei trebuie să includă și tehnologii care să îi permită să-și apere suveranitatea, nu doar să se apere.
