Nepal și China reiau operațiunile de salvare după inundațiile catastrofale: bilanțul se apropie de 600 de morți

Echipele de salvare au reluat operațiunile în regiunea de frontieră dintre Nepal și Tibet, devastată de inundații, după o scurtă pauză cauzată de temerile legate de un al doilea potop glaciar. Bilanțul tragediei continuă să crească, autoritățile din Nepal raportând cel puțin 579 de morți și 1.924 de persoane dispărute. În Tibet, oficialii chinezi au anunțat că numărul victimelor a ajuns la cinci, cu 558 de persoane date dispărute. Dezastrul a început miercuri dimineață, când o parte a unui ghețar s-a prăbușit de la aproximativ 5.200 de metri altitudine în Himalaya, căzând aproximativ 1.200 de metri și adunând roci și resturi înainte de a se izbi de râul Lende. Valul rezultat a măturat spre sud prin districtele nepaleze Rasuwa, Nuwakot și Dhading, ridicând nivelul râului Trishuli cu 9 metri în doar 30 de minute. Studiul Geologic al SUA a revizuit concluzia inițială privind un cutremur ca declanșator, stabilind că semnalul seismic a provenit de fapt din alunecarea de teren însăși. La locul prăbușirii s-a format un nou lac, care a început să crească, determinând o oprire temporară a căutărilor din cauza riscului unui al doilea potop. Operațiunile au fost reluate după ce riscurile lacului au fost considerate gestionabile. Alton Byers, specialist în pericole glaciare la Institutul de Cercetare Arctică și Alpină al Universității din Colorado Boulder, a declarat pentru Al Jazeera că barajul care reține noul lac este extrem de instabil, fiind format din resturi libere care s-au prăbușit în urmă cu două zile, și că „nu există prea mult care să-l țină”. Byers a spus că cea mai sigură soluție ar fi o drenare naturală treptată, menționând că echipele chineze ar putea încerca, de asemenea, să scadă nivelul lacului folosind unelte manuale și alte metode – o tehnică folosită în alte țări predispuse la inundații provocate de lacuri glaciare. Premierul chinez Li Qiang a vizitat zona dezastrului în Gyirong joi, iar președintele Xi Jinping a prezidat o întâlnire în care a ordonat oficialilor să „formuleze științific planuri de căutare și salvare” și să consolideze monitorizarea lacurilor glaciare, potrivit presei de stat. Ajutorul internațional a sosit din India, ONU, Federația Internațională de Cruce Roșie, Australia, Coreea de Sud și SUA. Oficialii avertizează că bilanțul va continua probabil să crească pe măsură ce salvatorii ajung în zonele încă izolate de noroi și drumuri distruse.

Această tragedie readuce în prim-plan vulnerabilitatea comunităților montane în fața schimbărilor climatice. Lacurile glaciare, formate din topirea accelerată a ghețarilor, devin tot mai periculoase, iar prăbușirile de gheață sunt tot mai frecvente. Experții atrag atenția că astfel de evenimente nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un tipar global. În ultimele decenii, Himalaya a înregistrat o creștere semnificativă a temperaturilor, ceea ce duce la topirea ghețarilor și la formarea de lacuri instabile. Când un astfel de lac își depășește malurile, consecințele sunt devastatoare, așa cum am văzut în Nepal și Tibet. Deși operațiunile de salvare au fost reluate, pericolul nu a trecut complet. Noul lac format la locul prăbușirii rămâne o amenințare, iar specialiștii monitorizează îndeaproape evoluția sa. Drenarea manuală ar putea fi o soluție, dar este riscantă și necesită timp. Între timp, comunitățile din aval trăiesc cu teama unui nou val devastator.

Reacția autorităților chiene și nepaleze a fost rapidă, dar amploarea dezastrului depășește capacitatea lor de răspuns. Ajutorul internațional este crucial, însă reconstrucția va dura ani. Drumurile au fost spălate, podurile distruse, iar sate întregi au fost șterse de pe hartă. Supraviețuitorii au nevoie urgentă de adăpost, apă potabilă și asistență medicală. În plus, pierderile economice sunt imense, afectând agricultura și mijloacele de trai ale populației locale. Această criză subliniază necesitatea unor strategii de adaptare la schimbările climatice în regiunile montane. Investițiile în sisteme de avertizare timpurie, consolidarea barajelor naturale și planuri de evacuare ar putea salva vieți în viitor. De asemenea, este nevoie de o cooperare transfrontalieră mai strânsă între Nepal și China, deoarece astfel de dezastre nu respectă granițele.

Pe plan uman, fiecare număr din bilanț reprezintă o viață pierdută, o familie distrusă. Poveștile supraviețuitorilor sunt cutremurătoare: un băiat de 8 ani a fost reunit cu mama sa după eforturi eroice ale salvatorilor. Imaginile din satelit arată amploarea distrugerii, cu sate întregi acoperite de noroi și resturi. În timp ce echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori, comunitatea internațională privește cu îngrijorare. Aceasta este o amintire dură că natura poate fi imprevizibilă și că schimbările climatice amplifică riscurile. Oamenii de știință avertizează că astfel de evenimente vor deveni mai frecvente, iar pregătirea este esențială. Deși operațiunile de salvare au fost reluate, drumul spre redresare este lung și anevoios. Nepalul și China trebuie să colaboreze nu doar pentru a gestiona criza actuală, ci și pentru a preveni viitoare tragedii. Este un moment de reflecție pentru întreaga lume: trebuie să acționăm acum pentru a proteja comunitățile vulnerabile și a reduce impactul schimbărilor climatice.

De ce este important:

Această tragedie evidențiază pericolele tot mai mari ale schimbărilor climatice în regiunile montane, unde topirea ghețarilor creează lacuri instabile și risc de inundații catastrofale. Bilanțul uman este imens, iar operațiunile de salvare sunt îngreunate de condițiile dificile. Este un semnal de alarmă pentru guverne și organizații internaționale să investească în sisteme de monitorizare și prevenire, precum și în strategii de adaptare. Cooperarea transfrontalieră între Nepal și China este crucială pentru a gestiona astfel de crize și a proteja viețile oamenilor. Fiecare viață pierdută este o lecție dureroasă că trebuie să acționăm urgent în fața schimbărilor climatice.