„Deja 60%. Asta e pentru astăzi”, a spus Netanyahu, potrivit relatărilor din presa internațională. Katz a replicat imediat: „Poate că s-a schimbat în ultima oră”. Acest schimb de replici sugerează că situația din Gaza este extrem de fluidă și că armata israeliană extinde constant zonele pe care le controlează, fără ca liderii politici să aibă o imagine complet actualizată.
Contextul acestei declarații este unul sumbru. Războiul dintre Israel și Hamas, declanșat după atacul din 7 octombrie 2023, a dus la o devastare fără precedent a Fâșiei Gaza. Peste 37.000 de palestinieni au fost uciși, iar infrastructura civilă a fost aproape complet distrusă. Declarația lui Netanyahu vine pe fondul unor presiuni internaționale tot mai mari pentru o încetare a focului și pentru retragerea trupelor israeliene.
Controlul a 60% din Gaza înseamnă, în termeni practici, că Israelul deține o poziție strategică majoră, inclusiv coridorul Netzarim, care separă nordul de sudul enclavei, și zona tampon de-a lungul graniței. Acest lucru permite armatei israeliene să desfășoare operațiuni de căutare și distrugere a tunelurilor Hamas, dar și să controleze mișcarea populației civile.
Cu toate acestea, experții în securitate atrag atenția că un control militar nu înseamnă neapărat o victorie strategică. Hamas rămâne activ, iar luptele de gherilă continuă. Mai mult, controlul unui teritoriu atât de dens populat implică responsabilități umanitare uriașe, pe care Israelul nu pare să le poată gestiona singur.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Statele Unite, principalul aliat al Israelului, au reiterat sprijinul pentru dreptul la autoapărare, dar au cerut și protejarea civililor. ONU și organizațiile umanitare au denunțat declarația ca fiind o încercare de a legitima ocupația și de a împiedica soluția celor două state.
Pe plan intern, declarația lui Netanyahu este văzută ca o încercare de a-și consolida poziția politică, într-un moment în care coaliția sa de guvernare este fragilă. Criticii spun că premierul exagerează succesele militare pentru a distrage atenția de la eșecurile din 7 octombrie și de la lipsa unui plan clar pentru „ziua de după” război.
În același timp, Katz a sugerat că procentul s-ar putea modifica rapid, ceea ce indică faptul că armata israeliană continuă să avanseze, dar și că rezistența Hamas este încă puternică. De fapt, în ultimele săptămâni, luptele s-au intensificat în zonele Rafah și Khan Younis, unde Hamas a lansat contraatacuri surpriză.
Ce înseamnă acest control pentru populația civilă? Aproximativ 1,5 milioane de palestinieni sunt acum strămutați în zone tot mai mici, fără acces la apă, hrană sau asistență medicală adecvată. Controlul israelian asupra coridoarelor de acces face ca ajutorul umanitar să ajungă cu greu, iar foametea este iminentă în nordul Gazei.
Analiștii sunt de părere că declarația lui Netanyahu are și un scop propagandistic: să arate că Israelul câștigă războiul și că nu are nevoie de o încetare a focului. În realitate, însă, controlul a 60% din teritoriu nu garantează securitatea Israelului, atâta timp cât Hamas poate lansa rachete din zonele rămase necontrolate.
Pe de altă parte, există voci care susțin că Israelul ar trebui să profite de această poziție pentru a negocia o eliberare a ostaticilor și un armistițiu. Până acum, însă, Netanyahu a respins orice propunere care nu include distrugerea completă a Hamas.
În concluzie, afirmația premierului israelian despre controlul a 60% din Gaza este mai mult decât o simplă actualizare militară. Ea reflectă o strategie politică riscantă, care ignoră costurile umane și riscă să prelungească un conflict fără sfârșit. Rămâne de văzut dacă această declarație va fi urmată de acțiuni concrete sau dacă va rămâne doar o încercare de a manipula opinia publică.
De ce este important:
Această declarație a lui Netanyahu nu este doar o informație militară, ci un semnal al intențiilor Israelului de a menține o ocupație pe termen lung în Gaza, ceea ce ar putea submina orice efort de pace și ar putea agrava criza umanitară. În plus, dialogul dintre Netanyahu și Katz arată că există disensiuni în cadrul conducerii israeliene, ceea ce poate influența deciziile viitoare. Pentru înțelegerea evoluției conflictului, este crucial să urmărim cum se traduce acest control militar în realitatea de pe teren și cum reacționează comunitatea internațională.
