Articolul, publicat marți, susține că liderul de la Abu Dhabi, cunoscut și sub acronimul MBZ, a vorbit telefonic cu Netanyahu și l-a avertizat despre un posibil atac de amploare al Hamas, planificat de liderul de atunci al mișcării, Yahya Sinwar. Potrivit Haaretz, Sinwar, nemulțumit de blocajul negocierilor pentru schimbul de prizonieri și de continuarea blocadei asupra Fâșiei Gaza, ar fi transmis prin intermediari un mesaj clar: pregătea o „surpriză uriașă” și le spunea contactelor să îi transmită Israelului să se aștepte la „un cutremur”.
MBZ și consilierii săi au interpretat aceste declarații ca pe un semn al unui atac iminent și au transmis informațiile serviciului de securitate internă israelian, Shin Bet. Cu toate acestea, agenția a respins amenințarea, considerând-o puțin probabilă. Mai mult, MBZ a ridicat problema direct în discuția cu Netanyahu, care ar fi ignorat-o la fel de ușor, potrivit raportului.
Ministerul de Externe al Emiratelor a emis marți o declarație în care subliniază că „guvernul EAU nu comentează relatările din presă sau speculațiile privind conversațiile dintre lideri”. Această reacție evazivă nu a făcut decât să alimenteze speculațiile, mai ales că vine într-un moment extrem de sensibil pentru Netanyahu, care se pregătește de alegerile parlamentare din octombrie.
Contextul politic este crucial. Netanyahu se confruntă cu o scădere semnificativă în sondaje, iar principalul său rival, fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, câștigă teren. În acest climat tensionat, Netanyahu a respins acuzațiile ca fiind „motivate politic” și parte a „campaniei electorale a stângii”. El a subliniat că „Consiliul Național de Securitate și secretarul militar au verificat meticulos jurnalul apelurilor premierului pentru acele zile – și nu au găsit nicio urmă a unei astfel de convorbiri”.
Într-o declarație separată, Netanyahu a sugerat că persoana responsabilă pentru „raportul fals” ar fi fost politicianul palestinian Muhammad Dahlan. Dahlan, fost lider al Fatah, a fost exclus din partid în 2011, după un conflict de putere cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, și trăiește în Emirate din 2017. Această acuzație pare să fie o încercare de a deturna atenția de la fondul problemei, dar și de a discredita sursa informației.
Atacul din 7 octombrie 2023 a fost unul dintre cele mai sângeroase din istoria recentă a Israelului: cel puțin 1.195 de persoane au fost ucise în sudul țării, iar 251 au fost luate ostatice. Ca răspuns, Israelul a lansat un război genocidar asupra Fâșiei Gaza, care a ucis până acum peste 73.669 de palestinieni, potrivit autorităților locale. Aceste cifre sunt esențiale pentru a înțelege de ce dezvăluirile despre avertismentele ignorate au un impact atât de puternic asupra opiniei publice.
Dacă raportul Haaretz este corect, atunci Netanyahu și Shin Bet au avut informații concrete despre un posibil atac, dar le-au tratat cu superficialitate. Aceasta ar însemna că premierul poartă o responsabilitate directă pentru eșecul de a preveni masacrul. În plus, ar confirma suspiciunile că Netanyahu a prioritizat considerentele politice în fața securității naționale, o acuzație pe care opoziția o face de luni de zile.
Pe de altă parte, Netanyahu are un istoric de a ataca presa și de a folosi sistemul judiciar pentru a intimida criticii. Procesul împotriva Haaretz ar putea fi văzut ca o încercare de a reduce libertatea presei, mai ales într-o perioadă în care Israelul se confruntă cu presiuni internaționale tot mai mari pentru acțiunile sale din Gaza. De asemenea, ar putea fi o strategie de a-și consolida imaginea de lider puternic, care nu se lasă influențat de „știri false”, înaintea alegerilor.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au cerut o anchetă independentă cu privire la avertismentele premergătoare atacului, subliniind că transparența este esențială pentru a preveni viitoare tragedii. În același timp, analiștii politici atrag atenția că acest scandal ar putea eroda și mai mult încrederea publicului în guvern, deja zdruncinată de eșecurile din 7 octombrie.
Un aspect interesant este rolul Emiratelor Arabe Unite. Deși au normalizat relațiile cu Israelul prin Acordurile Avraamice din 2020, EAU au menținut o poziție ambiguă față de conflictul din Gaza. Dacă informațiile sunt adevărate, MBZ a încercat să prevină un atac care ar fi destabilizat întreaga regiune, dar a fost ignorat. Acest lucru ar putea afecta relațiile bilaterale, deși oficialii de la Abu Dhabi au evitat să comenteze.
În plus, implicarea lui Muhammad Dahlan adaugă un strat de complexitate. Dahlan este un personaj controversat, cu legături strânse în lumea arabă, iar Netanyahu încearcă să-l transforme în țap ispășitor. Cu toate acestea, fără dovezi concrete, această acuzație pare mai degrabă o diversiune.
Pe măsură ce campania electorală se intensifică, acest scandal ar putea deveni un subiect central. Eisenkot, fostul șef al armatei, a cerut deja o comisie de anchetă independentă pentru a stabili responsabilitățile din 7 octombrie. Netanyahu a respins această cerere, invocând necesitatea de a se concentra pe război. Dar presiunea publică crește, iar procesul împotriva Haaretz ar putea atrage și mai mult atenția asupra acestor dezvăluiri.
Este important de menționat că Haaretz este unul dintre cele mai vechi și respectate ziare din Israel, cunoscut pentru jurnalismul său investigativ. Dacă Netanyahu va câștiga procesul, ar putea descuraja alte publicații să publice informații sensibile. Dacă va pierde, ar fi o lovitură dură pentru credibilitatea sa, deja afectată de scandalurile de corupție în care este implicat.
În concluzie, acest conflict dintre Netanyahu și Haaretz nu este doar o dispută juridică, ci o luptă pentru controlul narațiunii istorice. Întrebarea fundamentală rămâne: a fost avertizat Netanyahu și a ales să ignore avertismentul? Răspunsul ar putea schimba cursul politicii israeliene și ar putea aduce în sfârșit adevărul la lumină pentru familiile victimelor și pentru întreaga societate.
De ce este important:
Această dispută are implicații profunde pentru responsabilitatea politică și transparența guvernamentală în Israel. Dacă dezvăluirile Haaretz sunt confirmate, ele demonstrează că liderii israelieni au avut informații prealabile despre atacul din 7 octombrie, dar le-au ignorat, ceea ce ar putea duce la demisia lui Netanyahu și la o anchetă independentă. Pe de altă parte, procesul intentat de premier împotriva presei ridică semne de întrebare cu privire la libertatea presei și la folosirea sistemului judiciar pentru a intimida jurnaliștii. Într-un context mai larg, acest caz subliniază necesitatea ca liderii să răspundă pentru deciziile lor, mai ales atunci când acestea au consecințe tragice asupra vieților a mii de oameni.
