Contextul acordului SUA-Iran este unul tensionat. După luni de negocieri secrete, administrația Biden a reușit să ajungă la un înțelegere cu Republica Islamică privind programul nuclear și, mai nou, privind încetarea focului în Liban. Deși detaliile exacte nu au fost făcute publice, surse diplomatice indică faptul că Iranul a acceptat să își restrângă sprijinul pentru Hezbollah în schimbul ridicării unor sancțiuni și al recunoașterii de către SUA a unor „zone de influență” în Orientul Mijlociu. Pentru Netanyahu, aceasta este o lovitură directă: el a construit întreaga sa carieră politică pe ideea că Iranul este o amenințare existențială care trebuie combătută cu orice preț, iar acum tocmai SUA, aliatul său principal, îi subminează strategia.
Reacțiile din Israel nu au întârziat să apară. Ministrul apărării, Yoav Gallant, a declarat că „niciun acord extern nu poate limita dreptul Israelului de a se apăra”, în timp ce liderii opoziției, precum Yair Lapid, l-au acuzat pe Netanyahu că a pierdut controlul asupra relației cu Washingtonul. „Premierul nostru a fost lăsat pe dinafară, iar acum plătim prețul pentru aroganța lui”, a spus Lapid într-un discurs în Knesset. Pe de altă parte, analiștii politici subliniază că Netanyahu se află într-o poziție fragilă: coaliția sa de guvernământ, una dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, este divizată între cei care cer o ripostă dură împotriva Iranului și a Hezbollah și cei care, pragmatic, văd în acord o oportunitate de a stabiliza granița de nord.
Războiul din Liban, care a început în octombrie 2023, a fost unul dintre cele mai sângeroase conflicte dintre Israel și Hezbollah de la războiul din 2006. Peste 1.200 de libanezi au fost uciși, iar sute de mii au fost strămutați. Israelul a susținut că operațiunile sale vizează infrastructura militară a Hezbollah, dar criticii internaționali au acuzat forțele israeliene de atacuri disproporționate asupra civililor. Memorandumul SUA-Iran, care include o clauză privind încetarea ostilităților în Liban, pune Israelul într-o postură dificilă: dacă acceptă, Netanyahu riscă să fie acuzat de trădare de către extrema dreaptă; dacă refuză, riscă o confruntare directă cu SUA, care i-ar putea afecta ajutorul militar și sprijinul diplomatic.
Dar impactul acestui acord nu se oprește la granițele Israelului. În Statele Unite, alegerile prezidențiale din 2024 se apropie cu pași repezi, iar Iranul a devenit un subiect central. Donald Trump, fostul președinte și posibil candidat republican, a fost cel care a denunțat acordul nuclear inițial din 2015 și a impus sancțiuni maxime Iranului. Acum, Trump vede în acordul Biden-Iran o oportunitate de a ataca administrația democrată. „Biden a vândut Israelul și a făcut un pact cu diavolul”, a declarat Trump la un miting recent. Pe de altă parte, alegătorii americani sunt îngrijorați de costurile războaielor din Orientul Mijlociu, iar un acord care aduce pacea în Liban ar putea fi un atu pentru Biden, mai ales în rândul diasporei evreiești și arabe.
Pentru Netanyahu, presiunea vine și din interiorul propriului cabinet. Miniștrii de extremă dreapta, precum Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, amenință că vor părăsi coaliția dacă Israelul acceptă termenii acordului. „Nu vom permite ca securitatea Israelului să fie negociată de americani cu teroriștii de la Teheran”, a tunat Ben-Gvir. În același timp, serviciile de informații israeliene, Mossad și Shin Bet, au avertizat că o respingere a acordului ar putea izola Israelul diplomatic și ar putea duce la sancțiuni internaționale. Netanyahu se află astfel între ciocan și nicovală: orice decizie pe care o va lua va avea consecințe politice majore.
Analistul politic israelian, Aviv Bushinsky, consideră că Netanyahu încearcă să câștige timp. „El va încerca să negocieze amendamente la memorandum, poate prin intermediul unor canale secrete cu administrația Biden. Dar realitatea este că Israelul nu mai are pârghiile de odinioară. SUA sunt preocupate de Ucraina și de competiția cu China, iar Orientul Mijlociu nu mai este o prioritate”, a explicat Bushinsky pentru Al Jazeera. În plus, războiul din Gaza, care continuă să facă victime, adaugă o altă presiune asupra premierului israelian.
Pe scena internațională, reacțiile sunt mixte. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au salutat acordul, văzând în el o șansă de a reduce tensiunile regionale. În schimb, Franța și Marea Britanie și-au exprimat îngrijorarea că Iranul ar putea folosi relaxarea sancțiunilor pentru a-și accelera programul nuclear. Hezbollah, la rândul său, a anunțat că va respecta încetarea focului, dar a avertizat că orice încălcare din partea Israelului va fi întâmpinată cu „răspunsuri dure”.
În concluzie, acordul SUA-Ian reprezintă un punct de cotitură pentru Netanyahu și pentru întreaga regiune. Premierul israelian, cunoscut pentru abilitățile sale de supraviețuire politică, se confruntă acum cu cea mai mare criză a carierei sale. Rămâne de văzut dacă va reuși să navigheze între presiunile interne și cele externe sau dacă acest acord va grăbi sfârșitul domniei sale. În același timp, alegerile americane vor fi un test crucial pentru viitorul relațiilor transatlantice și pentru echilibrul de putere în Orientul Mijlociu.
De ce este important:
Acest acord SUA-Iran, care include și războiul din Liban, nu este doar o chestiune de politică externă, ci are implicații directe asupra securității regionale, a stabilității politice a Israelului și a alegerilor prezidențiale americane. Înțelegerea dinamicii dintre Netanyahu, Washington și Teheran este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare dintr-o zonă care rămâne un focar de tensiuni globale.
