Anunțul anulează efectiv alegerile programate inițial pentru noiembrie 2027, după ce Congresul controlat de guvern a votat în ianuarie 2025 prelungirea mandatului prezidențial de cinci ani cu încă un an. Ortega, care a revenit la președinție în 2007, a rescris constituția, a zdrobit opoziția politică și a consolidat controlul asupra tuturor ramurilor guvernului. De la protestele masive din 2018, care au fost înăbușite sângeros, soldându-se cu sute de morți, Ortega și Murillo s-au agățat de putere cu o ferocitate crescândă. În 2021, Ortega s-a declarat câștigător al alegerilor considerate ilegitime de comunitatea internațională, după ce a încarcerat toți candidații care l-ar fi putut învinge. Statele Unite nu recunosc președinția lui Ortega.
Experții și opozanții consideră că această mișcare reprezintă o escaladare periculoasă. Juan Sebastián Chamorro, un candidat din 2021 care a fost închis până în 2023, când a fost eliberat în Statele Unite alături de peste 200 de deținuți politici, a declarat că anunțul dezvăluie planul de lungă durată al lui Ortega de a consolida puterea în mâinile partidului Sandinist, similar cu regimurile de partid unic din China sau Cuba. „Ortega și Murillo se tem evident că cea mai mică deschidere politică ar putea crea condiții pentru disidență și le-ar amenința controlul asupra puterii”, a spus Tiziano Breda, analist senior pentru America Latină la ACLED, un monitor independent al conflictelor. „În loc să organizeze alegeri trucate, au ales să elimine complet competiția electorală”, a adăugat el.
Danny Ramírez Ayérdiz, un avocat nicaraguan și fondator al Centrului Interamerican pentru Asistență Juridică în Drepturile Omului, care investighează abuzurile regimului Ortega-Murillo din Argentina, a spus că anunțul „dezvăluie fața unei dictaturi care, fără nicio rușine, s-a înrădăcinat la putere”. El a avertizat că acest lucru indică un nivel potențial mai ridicat de represiune împotriva celor care cer înlăturarea guvernului sau organizarea de alegeri. Cel puțin 46 de persoane se află în închisorile din Nicaragua pentru motive politice, potrivit Mecanismului de Recunoaștere a Deținuților Politici, un grup care monitorizează cazurile. Guvernul nicaraguan neagă că ar exista deținuți politici.
Contextul regional este și el tensionat. După operațiunea militară americană care l-a capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro în ianuarie, guvernul nicaraguan a anunțat că va elibera mai mulți prizonieri, aparent pentru a evita presiunile. Dar nu a existat nicio urmărire și puțină transparență în această privință. Cel puțin un activist încarcerat a murit de atunci. În ultimii ani, guvernul a eliberat sute de activiști, lideri religioși și politicieni – inclusiv mai mulți candidați la președinție din 2021 – către Statele Unite și Guatemala, deposedându-i de cetățenia nicaraguană și de bunuri. Cei eliberați au descris condiții de izolare și au spus că au fost supuși la tortură fizică și psihologică.
De la protestele din 2018, Nicaragua a închis peste 5.000 de organizații, în mare parte religioase, și a forțat mii de oameni să părăsească țara. La începutul lunii iulie, regimul Ortega-Murillo a retras licențele de practică a avocaturii pentru sute de avocați, într-o acțiune pe care experții ONU au numit-o „o epurare a profesiei juridice”. Toate aceste măsuri arată o consolidare sistematică a puterii, fără precedent chiar și pentru standardele autoritare ale regiunii.
Analiștii subliniază că anunțul lui Ortega nu este doar o lovitură pentru democrația nicaraguană, ci și un semnal pentru întreaga Americă Latină. Într-o regiune unde mai multe țări se confruntă cu derive autoritare, Nicaragua devine un caz extrem de închidere a spațiului democratic. Fără alegeri, fără opoziție, fără presă liberă, țara se îndreaptă spre un model de partid unic, similar cu cel din Cuba sau China, așa cum a remarcat Chamorro. Statele Unite, care au impus deja sancțiuni, ar putea intensifica presiunile, dar până acum măsurile nu au reușit să schimbe cursul regimului.
Pentru poporul nicaraguan, perspectivele sumbre. Fără o cale electorală de schimbare, singurele opțiuni rămân exilul sau rezistența pasivă, în timp ce represiunea se intensifică. Anunțul lui Ortega este, în esență, o declarație de război împotriva democrației, un pas care va avea consecințe profunde pentru stabilitatea și viitorul țării.
De ce este important:
Această decizie a lui Daniel Ortega marchează o ruptură totală cu principiile democratice și reprezintă un precedent periculos pentru America Latină. Prin eliminarea completă a alegerilor, regimul nicaraguan se alătură celor mai represive dictaturi din lume, suprimând orice speranță de schimbare pașnică. Comunitatea internațională trebuie să reacționeze ferm, deoarece tăcerea sau sancțiunile slabe nu vor face decât să încurajeze alte regimuri autoritare să urmeze același drum. Pentru cetățenii din Nicaragua, aceasta înseamnă o viață sub un control totalitar, fără drept de vot, fără libertate de exprimare și fără justiție independentă.
