Lista instituțiilor suspendate include nume grele ale presei franceze și internaționale: France 24, Radio France Internationale (RFI), France Afrique Media, LSI Africa, Agence France-Presse (AFP), TV5 Monde, TF1 Info, Jeune Afrique și Mediapart. Suspendarea este „imediată” și vizează toate platformele de difuzare – pachete satelit, rețele prin cablu, platforme digitale, site-uri web și aplicații mobile. Practic, accesul publicului din Niger la aceste surse de informare a fost complet blocat.
RSF a reacționat dur pe rețeaua X: „RSF condamnă o strategie coordonată de reprimare a libertății presei în cadrul AES (Alianța Statelor Saheliene) și solicită anularea imediată a acestei decizii abuzive”. Alianța Statelor Saheliene reunește Niger, Mali și Burkina Faso, toate conduse de guverne militare instalate prin lovituri de stat succesive. Cele trei țări au adoptat o poziție tot mai ostilă față de fostele puteri coloniale, în special Franța, și au întărit legăturile cu Rusia.
Contextul acestei suspendări nu poate fi înțeles fără a privi la evenimentele din iulie 2023, când armata nigeriană a răsturnat guvernul ales democratic al președintelui Mohamed Bazoum și l-a arestat. De atunci, regimul militar a desfășurat o campanie sistematică de reprimare a presei, vizând atât jurnaliștii locali, cât și corespondenții străini. RFI și France 24 fuseseră deja suspendate la câteva zile după lovitura de stat, iar BBC-ul britanic a urmat aceeași soartă în decembrie 2024.
Decizia de a suspenda acum nouă instituții franceze vine pe fondul unei rupturi tot mai profunde între Niger și fosta sa putere colonială. La sfârșitul anului 2023, autoritățile de la Niamey au cerut Parisului să își retragă miile de soldați desfășurați în misiuni împotriva grupurilor armate care acționează în Niger, Mali și Burkina Faso. Cele trei state saheliene au denunțat în mod repetat „imperialismul” francez și și-au afirmat „suveranitatea”, încheind parteneriate de apărare cu alte țări, în special cu Rusia.
Măsura nu este una izolată. Guvernele din Bamako (Mali) și Ouagadougou (Burkina Faso) au suspendat sau interzis anterior instituții media franceze și alte publicații străine. În plus, jurnaliștii locali sunt și ei vizați. Doi jurnaliști nigerieni – Gazali Abdou, corespondent al postului german Deutsche Welle, și Hassane Zada, redactor-șef al unui ziar regional – au fost eliberați săptămâna aceasta după luni de detenție. În 2024, liderii de la Niamey au înăsprit o lege care incriminează difuzarea digitală a „datelor de natură să tulbure ordinea publică”.
Organizația Națiunilor Unite a raportat în noiembrie 2024 că 13 jurnaliști au fost arestați în Niger și a cerut guvernului să îi elibereze. Organizațiile media locale susțin că șase jurnaliști sunt în continuare deținuți, acuzați de „subminarea apărării naționale” și „conspirație împotriva autorității statului”. Potrivit AFP, Niger a suspendat aproape 3.000 de ONG-uri locale și străine în 2025, acuzându-le de lipsă de transparență și de sprijinire a „teroriștilor” și a grupurilor armate.
Impactul asupra libertății presei este dramatic. Niger a coborât 37 de locuri în clasamentul mondial al libertății presei realizat de RSF în acest an, ocupând acum poziția 120 din 180 de țări. RSF și Amnesty International și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la „declinul” libertății presei în Niger. Această tendință se înscrie într-un model mai larg de reprimare a opoziției și a societății civile în statele saheliene conduse de junte militare.
Analizând situația, se poate observa că suspendarea celor nouă instituții media franceze nu este doar o măsură de cenzură, ci și un instrument politic. Regimul de la Niamey încearcă să își consolideze controlul asupra narațiunii interne și să elimine vocile critice, în timp ce își reafirmă suveranitatea față de fostele puteri coloniale. În același timp, apropierea de Rusia aduce cu sine un model de gestionare a presei similar celui din Federația Rusă, unde mass-media independente sunt suprimate sistematic.
Pentru cetățenii din Niger, această suspendare înseamnă pierderea accesului la informații diverse și independente. France 24 și RFI erau surse importante de știri internaționale și regionale, iar AFP furniza conținut agențiilor de presă locale. Fără acestea, populația rămâne dependentă de canalele oficiale și de propaganda regimului. În plus, măsura lovește în jurnaliștii nigerieni care colaborau cu aceste instituții, izolându-i și mai mult.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. RSF a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra autorităților de la Niamey pentru a anula decizia. Franța, prin intermediul Ministerului de Externe, a exprimat „profundă îngrijorare” și a cerut respectarea libertății presei. Cu toate acestea, având în vedere tensiunile diplomatice dintre cele două țări, este puțin probabil ca Parisul să obțină o schimbare rapidă.
De ce este important:
Această suspendare marchează un nou episod în deteriorarea gravă a libertății presei în Niger și în întreaga regiune Sahel. Ea reflectă o strategie coordonată a juntelor militare din Mali, Burkina Faso și Niger de a elimina orice voce critică și de a controla fluxul de informații. Pentru democrație și drepturile omului, este un semnal de alarmă: fără o presă liberă, cetățenii nu pot lua decizii informate, iar abuzurile puterii rămân nepedepsite. Comunitatea internațională trebuie să reacționeze ferm pentru a proteja jurnaliștii și a preveni instaurarea unui regim de cenzură totală în inima Africii de Vest.
