Reclama începe cu un cadru înfricoșător: o casă în flăcări. Apoi, o serie de imagini statice: o mulțime supravegheată de sisteme de recunoaștere facială, un om fără adăpost dormind pe stradă, rânduri nesfârșite de morminte într-un cimitir și ceea ce pare a fi un grup de muncitori într-o mină, probabil extragând materii prime pentru telefoanele inteligente. Pe fundal, voci diferite pun întrebări precum „Poate fi de încredere AI-ul?” sau „Cine va apăsa frâna dacă va fi nevoie?”. Nu tocmai un conținut de familie, nu?
Deși mesajul nu este complet nou pentru Anthropic – compania s-a prezentat constant ca o alternativă etică la giganți precum OpenAI – această reclamă pare să fi mers prea departe. În loc să inspire încredere, a generat critici virulente, inclusiv din partea lui Sam Altman, CEO-ul OpenAI, care a scris pe X: „Am crezut că e o satiră, mă așteptam ca numele să fie scris greșit, gen c1audeai”.
Mulți comentatori din industria tech au remarcat alegerea bizară a imaginilor. Un utilizator a spus: „Anthropic este o companie uimitoare. Cu cea mai proastă comunicare corporativă posibilă”. Altul a adăugat: „Eaștii (altruiștii eficienți) de la Anthropic trăiesc într-o bulă de psihoză AI dacă au crezut că asta va fi bine primit”.
Un element care a stârnit indignare deosebită a fost includerea unei imagini care pare a fi de la Cimitirul Național Arlington, însoțită de întrebarea „Cine va apăsa frâna dacă va fi nevoie?”. Un comentator a scris: „Nu pot sublinia suficient cât de greșit este ca Anthropic să difuzeze o reclamă cu această imagine”. Altul a spus: „Din tot ce era în reclamă, această parte a fost excepțional de ciudată și sinistră”.
Personal, reclama îmi amintește de secvența de propagandă din filmul „The Parallax View” – un thriller paranoid din anii ’70 despre o corporație malefică implicată într-o conspirație de tip MK-Ultra. Probabil nu cea mai bună asociere pentru o companie care vrea să demonstreze că este o forță a binelui.
Anthropic a mai făcut valuri cu marketingul său. În februarie, în timpul Super Bowl-ului, a lansat o serie de reclame care ironizau decizia OpenAI de a include reclame în ChatGPT. Atunci, a câștigat multă apreciere – și furia competitorului. De data aceasta, însă, strategia pare să se fi întors împotriva lor.
Ce a mers greșit? În esență, Anthropic a folosit o tactică clasică de marketing: să recunoști și să îți asumi daunele provocate de industrie pentru a te prezenta ca fiind compania care le poate evita sau corecta. Dar, în acest caz, alegerea imaginilor – în special cea a cimitirului – a fost percepută ca fiind de prost gust, manipulatoare și chiar sinistră. În loc să transmită responsabilitate, a transmis disperare și un fel de „privire de sus” moralizatoare.
Reacțiile arată că publicul devine din ce în ce mai sceptic față de narațiunile corporatiste despre „AI etic”. Oamenii nu mai cumpără ușor ideea că o companie poate fi simultan parte a problemei și salvatoarea ei. Anthropic a încercat să pară conștientă de pericole, dar a sfârșit prin a părea că își folosește propria industrie ca pe un spectacol macabru.
De ce este important:
Această reclamă și reacțiile negative pe care le-a generat sunt relevante pentru dezbaterea mai largă despre modul în care companiile de AI își construiesc imaginea publică. Într-o perioadă în care încrederea în tehnologie este fragilă, iar reglementările sunt încă în fază incipientă, modul în care giganții AI comunică poate influența percepția publică și chiar deciziile politice. Anthropic a încercat să se diferențieze prin etică, dar această reclamă arată că intențiile bune nu sunt suficiente dacă execuția este greșită. Lecția pentru întreaga industrie: marketingul bazat pe frică și vinovăție poate da înapoi, iar publicul este din ce în ce mai atent la ipocrizia corporatistă.
