Aceasta este cea mai puternică acțiune colectivă întreprinsă până acum de statele membre UE pentru a folosi pârghia financiară a blocului împotriva organismelor sportive internaționale, ca urmare a deciziei de a permite revenirea sportivilor ruși și belaruși. Măsura deschide calea unei confruntări între guvernele europene și mișcarea olimpică, în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028.
COI, World Aquatics și FIE nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Pe 7 iulie, comitetul executiv al COI a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus și a notat că restricțiile anterioare impuse sportivilor ruși, ca răspuns la războiul de patru ani și jumătate al Rusiei împotriva Ucrainei, nu mai sunt aplicabile.
Cele nouă națiuni europene – Estonia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia – au cerut ca aceste organisme de conducere să fie excluse din programul Erasmus+ al UE și din alte programe de sprijin financiar. „Respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a relațiilor pașnice între națiuni se numără printre principiile fundamentale care stau la baza sportului internațional și a mișcării olimpice”, au scris ei în scrisoare.
Cele nouă state au afirmat că permiterea revenirii sportivilor ruși și belaruși în competiții ignoră realitatea cu care se confruntă sportivii ucraineni, care nu se pot antrena în condiții egale din cauza strămutării, distrugerii infrastructurii sau înrolării în forțele armate. „Orice afirmație că sportul poate fi separat de politică sună fals atunci când mii de ucraineni nevinovați și-au pierdut viața și când sportul continuă să fie instrumentalizat de regimurile rus și belarus”, se arată în declarație.
Pe lângă retragerea sprijinului financiar, cele nouă țări au propus limitarea implicării organizațiilor care nu respectă cerințele în forumuri sportive europene cheie și în discuțiile de dezvoltare conduse de UE.
Context și implicații
Decizia COI de a ridica suspendarea Comitetului Olimpic Rus a stârnit reacții puternice în rândul statelor europene, în special al celor din flancul estic, care se simt direct amenințate de agresiunea rusă. România, una dintre semnatare, are o poziție fermă împotriva normalizării relațiilor sportive cu Rusia, având în vedere războiul din Ucraina și impactul asupra securității regionale.
Această inițiativă vine pe fondul unei dezbateri mai ample despre rolul sportului în context geopolitic. De-a lungul istoriei, marile competiții sportive au fost adesea folosite ca instrumente de propagandă sau de legitimare a regimurilor autoritare. Excluderea Rusiei de la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020 și de la alte evenimente majore a fost văzută ca o sancțiune necesară, dar revenirea treptată a sportivilor ruși este percepută de mulți ca o capitulare în fața presiunilor politice.
Un aspect important este cel financiar: programul Erasmus+ al UE, care sprijină educația, formarea profesională, tineretul și sportul, are un buget de peste 26 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Excluderea organismelor sportive din acest program ar putea avea un impact semnificativ asupra finanțării proiectelor sportive europene. De asemenea, alte programe de sprijin, precum cele pentru dezvoltarea sportului de masă sau pentru organizarea de evenimente, ar putea fi afectate.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Unii oficiali sportivi consideră că amestecul politic în sport este periculos și că sportivii nu ar trebui să plătească pentru deciziile guvernelor lor. Alții, dimpotrivă, susțin că neutralitatea sportului este un mit și că organismele internaționale trebuie să ia atitudine atunci când valorile fundamentale sunt încălcate.
Pentru Ucraina, această inițiativă este o gură de aer proaspăt. Oficialii de la Kiev au cerut în repetate rânduri izolarea totală a Rusiei pe plan sportiv, iar sprijinul celor nouă state UE întărește această poziție. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va adopta măsurile propuse, având în vedere că deciziile privind finanțarea sunt adesea negociate în cadrul unor pachete mai largi.
Perspective pentru viitor
Pe termen scurt, este puțin probabil ca COI să cedeze presiunilor, mai ales că se apropie Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Organizația de la Lausanne a încercat să mențină o poziție de „neutralitate”, permițând sportivilor ruși să concureze sub steag neutru, dar această soluție este considerată insuficientă de către statele est-europene.
Pe termen lung, această confruntare ar putea remodela relația dintre sport și politică la nivel global. Dacă UE va reuși să impună sancțiuni financiare, alte blocuri regionale sau state ar putea urma exemplul, ceea ce ar putea duce la o fragmentare a mișcării sportive internaționale. De asemenea, ar putea încuraja o dezbatere mai amplă despre reformarea structurilor de guvernanță sportivă, pentru a le face mai responsabile față de valorile democratice.
În concluzie, inițiativa celor nouă state UE reprezintă un pas important în utilizarea instrumentelor financiare pentru a apăra principiile etice în sport. Rămâne de văzut dacă această presiune va fi suficientă pentru a determina COI și celelalte federații să își reconsidere poziția față de Rusia și Belarus.
De ce este important:
Această acțiune colectivă a nouă state UE este importantă deoarece stabilește un precedent în utilizarea pârghiilor financiare pentru a impune respectarea valorilor fundamentale în sport. Ea arată că statele membre nu mai sunt dispuse să accepte o separare artificială între sport și politică atunci când sunt încălcate drepturile omului și suveranitatea națiunilor. De asemenea, subliniază solidaritatea europeană în fața agresiunii rusești și oferă un sprijin concret Ucrainei, nu doar pe plan militar sau economic, ci și în arena sportivă. Decizia finală a Comisiei Europene va avea un impact major asupra modului în care organismele sportive internaționale își desfășoară activitatea și asupra credibilității lor în ochii opiniei publice globale.
