Cercetătorul, care activează la una dintre universitățile de top din Qatar, a dezvoltat un sistem care combină imagistica retinală avansată cu algoritmi de învățare automată. Ochii sunt, după cum se știe, o fereastră către creier – retina face parte din sistemul nervos central, iar modificările sale pot reflecta procese patologice care au loc în creier cu mult înainte ca pacienții să observe ceva neobișnuit.
„Am reușit să identificăm biomarkeri specifici în structura retinei care se corelează cu acumularea de proteine anormale, precum beta-amiloidul în Alzheimer sau alfa-sinucleina în Parkinson”, explică profesorul într-un interviu acordat publicației Al Jazeera. „Acești biomarkeri apar cu 5 până la 10 ani înainte de primele simptome cognitive sau motorii.”
Scanarea este complet nedureroasă și nu necesită nicio pregătire specială. Pacientul se așază în fața unui dispozitiv asemănător unui oftalmoscop, iar în mai puțin de cinci minute, AI-ul analizează mii de imagini ale retinei, căutând modele subtile pe care ochiul uman nu le-ar putea observa. Rezultatele sunt disponibile imediat, iar medicii pot recomanda investigații suplimentare sau intervenții timpurii.
Impactul potențial este uriaș. Bolile neurodegenerative afectează milioane de oameni la nivel global, iar diagnosticul tardiv este una dintre principalele cauze ale eșecului terapeutic. De exemplu, în cazul bolii Alzheimer, tratamentele existente sunt eficiente doar în stadiile incipiente. Odată ce simptomele devin evidente, daunele neuronale sunt deja ireversibile.
„Dacă putem depista boala cu 10 ani mai devreme, putem interveni cu modificări ale stilului de viață, medicamente sau terapii experimentale care să încetinească sau chiar să oprească progresia”, adaugă profesorul. „Este o schimbare de paradigmă: trecem de la medicina reactivă la cea predictivă și preventivă.”
Tehnologia a fost deja testată pe sute de pacienți din Qatar și din alte țări, cu o acuratețe de peste 90% în identificarea riscului de demență. Următorul pas este extinderea studiilor clinice la scară largă și obținerea aprobărilor de reglementare pentru utilizarea în practica medicală curentă.
Specialiștii în neurologie salută descoperirea, dar subliniază că este nevoie de prudență. „Este promițător, dar trebuie să ne asigurăm că rezultatele sunt reproductibile în populații diverse și că nu duce la diagnostice false care să provoace anxietate inutilă”, avertizează un neurolog de la o clinică din Londra.
Cu toate acestea, potențialul de a salva vieți și de a reduce costurile sistemelor de sănătate este imens. În prezent, diagnosticarea bolilor neurodegenerative costă mii de dolari pe pacient și implică proceduri invazive precum puncția lombară sau scanări PET costisitoare. O scanare oculară simplă și ieftină ar putea democratiza accesul la diagnostic precoce.
Profesorul qatarez speră ca dispozitivul să fie disponibil în cabinetele medicilor de familie în următorii trei-cinci ani. „Viziunea mea este ca fiecare persoană peste 50 de ani să facă această scanare anual, exact cum facem un control dentar sau o analiză de sânge.”
Pe lângă demență și Parkinson, cercetătorii explorează și aplicații pentru scleroză multiplă, scleroză laterală amiotrofică (ALS) și chiar unele forme de cancer cerebral. Ochiul ar putea deveni astfel un instrument universal de screening pentru boli ale sistemului nervos.
De ce este important:
Această descoperire ar putea transforma complet modul în care abordăm bolile neurodegenerative, permițând intervenții timpurii care să prelungească viața activă a pacienților și să reducă povara asupra familiilor și sistemelor de sănătate. În loc să așteptăm ca simptomele să apară, putem acționa preventiv, oferind o șansă reală de a încetini sau opri progresia unor boli devastatoare. Este un pas uriaș către o medicină cu adevărat predictivă și personalizată.
