Veneția, celebră pentru canalele sale și arhitectura renascentistă, se confruntă cu o criză tăcută: lipsa spațiilor verzi. În timp ce Piazza San Marco este invadată de porumbei și turiști, iar grădinile private sunt ascunse după ziduri înalte, locuitorii orașului au puține locuri unde să se relaxeze în aer liber, departe de agitație. Insula Poveglia, cunoscută pentru trecutul său sumbru de spital de carantină și azil, a fost mult timp interzisă publicului. Dar acum, o parte din ea – insula Poveglia Vecchia – va fi redată comunității.
Grupul de cetățeni, numit „Comitato per il Recupero di Poveglia” (Comitetul pentru Recuperarea Povegliei), a luptat ani de zile împotriva birocrației și a intereselor private. În 2019, insula a fost scoasă la licitație de către statul italian, iar un investitor privat a câștigat dreptul de a o transforma într-un complex hotelier de lux. Planurile includeau un spa, restaurante și vile exclusiviste, lăsând doar o mică parte accesibilă publicului. Locuitorii Veneției au simțit că încă o bucată din orașul lor le este furată, vândută pe bani grei turiștilor bogați.
Dar comitetul nu s-a lăsat. Au organizat proteste, au strâns semnături, au făcut apel la autoritățile locale și naționale. Au argumentat că Veneția are nevoie de spații verzi pentru locuitorii săi, nu doar pentru vizitatori. Au subliniat că insula Poveglia are o valoare ecologică imensă, fiind un habitat pentru păsări și plante rare. Și, în cele din urmă, după o bătălie juridică și politică epuizantă, au câștigat: o concesiune pe șase ani pentru a gestiona o parte a insulei și a o transforma într-un parc public.
„Este o victorie istorică”, a declarat Marco, unul dintre liderii comitetului, într-un interviu pentru presa locală. „Nu este doar despre o insulă. Este despre dreptul oamenilor de a avea acces la natură, la liniște, la un loc unde să respire. Veneția este un oraș minunat, dar este sufocant. Avem nevoie de aceste oaze.”
Insula Poveglia Vecchia, cu o suprafață de aproximativ 4 hectare, va fi curățată de deșeuri și vegetație invazivă, iar apoi vor fi amenajate poteci, bănci și zone de picnic. Se vor planta copaci și flori native, iar accesul va fi gratuit pentru toți locuitorii Veneției și pentru turiști, dar cu un număr limitat de vizitatori pe zi pentru a proteja ecosistemul fragil. De asemenea, se vor organiza ateliere educaționale despre biodiversitatea lagunei.
Această inițiativă vine într-un moment critic. Veneția se confruntă cu depopularea: numărul locuitorilor a scăzut de la peste 170.000 în anii 1950 la aproximativ 50.000 astăzi. Mulți tineri pleacă din cauza costurilor ridicate ale vieții și a lipsei de oportunități. Turismul de masă a transformat orașul într-un parc tematic, iar locuitorii se simt tot mai străini în propriul lor oraș. Spațiile verzi publice sunt aproape inexistente – există doar câteva grădini mici, cum ar fi Giardini della Biennale, dar acestea sunt adesea închise sau taxate.
„Este o gură de aer proaspăt”, spune Elena, o profesoară care locuiește în cartierul Cannaregio. „Copiii mei nu au unde să se joace în aer liber, decât dacă mergem pe cheiuri, care sunt mereu aglomerate. Un parc pe o insulă, accesibil cu vaporul, ar fi minunat.”
Desigur, provocările rămân. Concesiunea este doar pe șase ani, iar comitetul trebuie să demonstreze că poate gestiona insula în mod sustenabil. Există temeri că, după expirarea termenului, statul ar putea vinde din nou insula unor investitori privați. De asemenea, costurile de întreținere sunt ridicate, iar comitetul se bazează pe donații și voluntari. Dar pentru moment, această victorie este un simbol al puterii comunității.
În alte părți ale lumii, astfel de inițiative sunt tot mai frecvente. De la grădinile comunitare din New York până la parcurile urbane din Tokyo, cetățenii își revendică spațiile verzi. În Veneția, însă, această luptă are o semnificație aparte. Orașul este un patrimoniu mondial UNESCO, dar este și un oraș viu, nu doar un muzeu. Locuitorii săi merită să aibă acces la natură, la liniște, la un colț de paradis în mijlocul lagunei.
Pe măsură ce lucrările de amenajare încep, comitetul speră ca Poveglia Vecchia să devină un model pentru alte insule abandonate din lagună. Există zeci de insule mici, neutilizate, care ar putea fi transformate în spații verzi publice. „Viziunea noastră este ca întreaga lagună să devină un parc natural accesibil tuturor”, spune Marco. „Este un vis, dar cu pași mici, putem ajunge acolo.”
Până atunci, venețienii se pot bucura de această victorie rară. O insulă care a fost cândva un loc de suferință și izolare devine acum un simbol al speranței și al comunității. Într-un oraș unde fiecare metru pătrat este disputat, un spațiu verde public este mai mult decât o raritate – este o declarație de independență.
De ce este important:
Această victorie a cetățenilor din Veneția este importantă nu doar pentru locuitorii orașului, ci și pentru orice comunitate urbană care se confruntă cu presiunea turismului de masă și a dezvoltării imobiliare. Ea demonstrează că, prin organizare și perseverență, cetățenii pot recupera spații publice pentru binele comun, nu doar pentru profit. În plus, subliniază nevoia urgentă de spații verzi în orașele istorice, unde echilibrul dintre conservare și viața modernă este adesea fragil. Pentru Veneția, acest proiect poate fi un prim pas spre revitalizarea comunității și spre un turism mai sustenabil.
