Mii de oameni strămutați dorm în corturi improvizate sau chiar în aer liber, fără acces la apă potabilă și în condiții sanitare dezastruoase. „Problema pe care o întrezărim la orizont este infecțiile pe care le pot aduce pacienții expuși cel mai mult timp dezastrului”, avertizează Eugenio Cova, șeful unității de traumă de la Spitalul Jose Gregorio Hernandez din Caracas. „Am trecut deja printr-o perioadă de traume complexe – care vor continua să apară – dar acum totul este complicat de infecții”, adaugă medicul.
Lucrătorii umanitari trag un semnal de alarmă cu privire la focarele de boli care ar putea izbucni în comunitățile cele mai afectate. „Sunt multe semnalări în rândul populației de aici cu diaree și alte boli”, relatează Teresa Bo, corespondenta Al Jazeera dintr-un adăpost din regiunea La Guaira. „Oamenii cer, de exemplu, toalete portabile și ajutor din partea guvernului pentru a reorganiza acest loc, pentru a preveni supraaglomerarea și răspândirea bolilor”, spune jurnalista.
Statele Unite au desfășurat deja aproximativ 900 de militari în Venezuela pentru a sprijini operațiunile de salvare și asistență, potrivit lui Steven McLoud, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Sudic al armatei americane (SOUTHCOM). Militarii americani au reparat o pistă de aterizare avariată la principalul aeroport internațional al Venezuelei, care deservește Caracas, pentru a permite sosirea ajutoarelor umanitare. De asemenea, nave ale marinei americane staționează în largul coastei pentru a sprijini operațiunile. În plus, 100 de angajați ai Departamentului de Stat au fost trimiși în sprijinul eforturilor.
Administrația președintelui Donald Trump a oferit Venezuelei 300 de milioane de dolari sub formă de asistență, canalizată prin grupuri de ajutor și Națiunile Unite. Această contribuție reprezintă doar o fracțiune din necesarul de ajutor post-cutremur, pagubele materiale fiind estimate la peste 6,7 miliarde de dolari, conform analizei prin satelit a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Aproximativ 50 de echipe internaționale de ajutor au sosit în țară în ultimele zile, inclusiv din Ecuador și Israel, țări care nu au relații diplomatice cu Venezuela.
În ciuda șanselor minime, echipele de salvare continuă să găsească supraviețuitori, inclusiv un copil de doi ani care a fost prins sub dărâmături timp de șase zile. Kevin Simm, un lucrător umanitar voluntar, a declarat pentru Al Jazeera că amploarea distrugerii este asemănătoare unui conflict armat. „Aceasta aduce în minte situațiile actuale din Gaza și Ucraina. Este ca o scenă dintr-un film sau dintr-o zonă de război... Nu am mai văzut așa ceva în timp de pace”, spune Simm.
Cu mult înainte de cutremure, sistemul sanitar venezuelean era deja în colaps. Spitalele publice sufereau de lipsa apei, a energiei electrice, a echipamentelor medicale esențiale și a personalului calificat. Peste 7,7 milioane de venezueleni au părăsit țara de la începutul crizei economice din 2013, sub fostul președinte Nicolas Maduro, care a fost răpit de forțele americane într-un raid militar, împreună cu soția sa, la începutul acestui an. Mulți medici și asistente specializate s-au numărat printre cei care au plecat, Asociația Medicală din Venezuela estimând că aproximativ o treime din cei 60.000 de medici înregistrați au părăsit țara.
Huniades Urbina, membru al consiliului de administrație al Asociației de Pediatrie din Venezuela, a declarat că un sondaj național din 2025 asupra spitalelor publice a relevat lipsuri de peste 30% la materialele de urgență și de peste 70% la materialele din sălile de operație. Laboratoarele „sunt aproape toate închise sau fac doar lucrurile de bază”, spune Urbina. Cutremurele „subliniază încă o dată incapacitatea guvernului venezuelean de a oferi un sistem de sănătate adecvat care să răspundă nevoilor poporului venezuelean”, adaugă el.
În acest context, organizațiile umanitare fac apel la comunitatea internațională să accelereze livrarea de ajutoare, în special apă potabilă, medicamente, toalete portabile și corturi. Fără o intervenție rapidă, numărul victimelor indirecte ale cutremurelor – prin boli prevenibile – ar putea depăși cu mult pe cel al victimelor directe. Venezuela, o țară bogată în resurse naturale, se confruntă acum cu cea mai gravă criză umanitară din istoria sa recentă, iar cutremurele nu au făcut decât să agraveze o situație deja disperată.
De ce este important:
Această criză evidențiază vulnerabilitatea sistemelor de sănătate din statele fragile în fața dezastrelor naturale. Fără asistență internațională masivă și rapidă, Venezuela riscă o catastrofă sanitară care ar putea costa mii de vieți suplimentare. De asemenea, situația subliniază necesitatea ca guvernele să investească în infrastructură rezilientă și în sisteme de sănătate publice solide, capabile să facă față atât crizelor cronice, cât și șocurilor bruște.
