Simon van Gennip, oceanograf principal la Serviciul Marin Copernicus, a declarat: „Valurile de căldură marină s-au extins constant pe parcursul perioadei, afectând în cele din urmă aproximativ 82% din oceanul global. Marea Mediterană, Atlanticul de Nord central și Pacificul ecuatorial au apărut ca puncte fierbinți, iar aceste semnale regionale conturează o imagine coerentă a unui ocean aflat sub stres termic susținut.”
Ceea ce face această situație și mai alarmantă este debutul unui posibil fenomen El Niño puternic, care ar putea amplifica și mai mult căldura oceanică și atmosferică în 2026 și în anul următor. Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus, a avertizat: „Condițiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze, care ne va conduce, din nou, în teritorii necunoscute. Cu temperaturile oceanelor la aceste niveluri și cu El Niño la orizont, este probabil să vedem mai multe recorduri de temperatură căzând în lunile următoare.”
El Niño este un fenomen climatic caracterizat de ape neobișnuit de calde în anumite părți ale Oceanului Pacific, care eliberează mai multă căldură în atmosferă și influențează vânturile, norii și modelele meteorologice la nivel global. Acest lucru poate crește riscul de fenomene meteorologice extreme, de la inundații în Peru până la secete în părți ale Africii și incendii de vegetație în Australia. În 2024, temperaturile terestre și marine au atins un maxim istoric la sfârșitul ultimului El Niño, iar 2026 ar putea fi printre cei mai calzi ani înregistrați, odată cu instalarea noului El Niño.
Raportul Copernicus vine la scurt timp după o evaluare științifică majoră a ONU, care a declarat luna trecută că oceanele lumii se află într-o „criză profundă”, deoarece mările se încălzesc și cresc mai repede decât oricând. Oceanele sunt un regulator cheie al climei Pământului, deoarece absorb aproximativ 90% din excesul de căldură cauzat de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii, cum ar fi dioxidul de carbon. Cu cât oceanele sunt mai calde, cu atât mai multă umiditate este eliberată în atmosferă, alimentând cicloane tropicale și ploi distructive. De asemenea, mările mai calde contribuie direct la creșterea nivelului mării – apa se dilată atunci când se încălzește – și creează condiții insuportabile pentru recifele tropicale, ai căror corali pot suferi albire și pot muri în timpul valurilor prelungite de căldură marină.
Impactul asupra ecosistemelor marine este devastator. Pe lângă coralii care se albesc, speciile marine migrează spre poli în căutarea apelor mai reci, perturbând lanțurile trofice și pescuitul. Comunitățile costiere, care depind de pește pentru hrană și trai, sunt deja afectate. În plus, valurile de căldură marină pot declanșa înfloriri algale toxice, care otrăvesc viața marină și pot închide plajele.
Oamenii de știință subliniază că această tendință nu va face decât să se agraveze dacă nu se iau măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Nu mai putem ignora semnalele de alarmă pe care ni le trimite oceanul”, a declarat un expert în climă de la Universitatea din Oxford. „Fiecare fracțiune de grad contează, iar ceea ce vedem acum este doar începutul unui ciclu de încălzire care va continua timp de decenii, chiar dacă am opri toate emisiile mâine.”
În timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru noi negocieri climatice, realitatea este că oceanele noastre sunt deja într-un punct de cotitură. Recordul din iunie 2026 nu este doar un număr – este un avertisment că planeta noastră se încălzește mai repede decât am anticipat, iar consecințele vor fi resimțite de toată omenirea.
De ce este important:
Acest articol evidențiază o criză climatică iminentă care afectează direct viața a miliarde de oameni. Încălzirea oceanelor nu este doar o problemă de mediu, ci una economică și socială: perturbă pescuitul, amenință securitatea alimentară, crește frecvența și intensitatea furtunilor și a inundațiilor, și accelerează creșterea nivelului mării, punând în pericol comunitățile costiere. Înțelegerea acestor fenomene este crucială pentru a putea lua măsuri de adaptare și pentru a presa factorii de decizie să acționeze urgent împotriva schimbărilor climatice.