Potrivit Autorității pentru Mediu din Oman, scurgerea se află la aproximativ 7 kilometri de coastă, conform ultimei analize efectuate luni. Deși cifrele oficiale indică o suprafață de aproape 400 de kilometri pătrați, organizația Greenpeace a estimat săptămâna trecută, pe baza imaginilor satelitare, că pata de petrol s-ar fi extins deja la aproximativ 600 de kilometri pătrați. Discrepanța dintre cifre reflectă dificultatea de a monitoriza în timp real un dezastru care evoluează constant, într-o zonă izolată și greu accesibilă.
Petrolierul Caroline Bezengi a încărcat țiței din portul rusesc Novorossiysk de la Marea Neagră în luna aprilie, iar la sfârșitul lunii mai a tranzitat Canalul Suez, potrivit datelor de urmărire a navelor. O investigație a agenției de presă AFP a stabilit că nava este blocată încă de la începutul lunii iunie, în apropierea insulei al-Qibliyyah din Oman, după ce o explozie a lovit vasul, iar apa a pătruns în mai multe compartimente. De atunci, petrolul se scurge continuu, iar autoritățile abia acum încep să dezvolte un plan concret de intervenție.
Zona afectată este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere ecologic din întreaga regiune. Arhipelagul Hallaniyat a fost declarat rezervație marină anul trecut de sultanul Haitham bin Tariq Al Said, tocmai pentru a proteja ecosistemele unice care găzduiesc o diversitate impresionantă de viață marină, inclusiv țestoase marine rare. Autoritatea pentru Mediu din Oman a subliniat că este nevoie de acțiuni rapide pentru a proteja biodiversitatea zonei, menționând explicit „recifele de corali, zonele de cuibărit ale țestoaselor, habitatele marine și zonele de coastă cu importanță ecologică”.
Un oficial din cadrul Ministerului Transporturilor, citat de agenția de presă de stat ONA, a declarat că autoritățile au efectuat supraveghere aeriană și au desfășurat scafandri în zonă. Acesta a precizat că planul de transfer al încărcăturii de petrol este încă în faze incipiente, dar scopul este „reducerea riscurilor care decurg din incident, asigurarea siguranței navigației și protejarea mediului marin”. Cu toate acestea, timpul presează, iar fiecare zi de întârziere înseamnă o extindere a petei de petrol și o contaminare suplimentară a apelor.
Greenpeace și organizația olandeză PAX au avertizat că scurgerea este pe punctul de a provoca un „dezastru ecologic”, având în vedere că tancul transportă aproximativ un milion de barili de țiței destinat piețelor asiatice. Un milion de barili reprezintă o cantitate uriașă, suficientă pentru a acoperi o suprafață imensă de apă și pentru a distruge ireversibil ecosistemele marine timp de decenii. Comparativ, dezastrul din 1989 al Exxon Valdez din Alaska a implicat aproximativ 260.000 de barili, iar efectele se resimt și astăzi.
Contextul geopolitic adaugă o dimensiune suplimentară acestei crize. Caroline Bezengi este considerat parte a „flotei fantomă” a Rusiei, o rețea de nave petroliere pe care Moscova o folosește pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse exporturilor sale de petrol. Aceste nave navighează sub pavilionul diferitelor state pentru a ascunde adevărata proprietate, iar multe dintre ele sunt vase îmbătrânite, cu standarde de întreținere, asigurare și siguranță discutabile. Caroline Bezengi face obiectul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, Ucraina, Regatul Unit, Canada și Elveția, ceea ce complică și mai mult eforturile de intervenție și eventualele despăgubiri.
Incidentul ridică întrebări serioase cu privire la siguranța transportului maritim de petrol în contextul sancțiunilor și al războiului din Ucraina. Flota fantomă a Rusiei a devenit un subiect tot mai controversat, iar accidente de acest tip demonstrează riscurile imense pe care le implică operarea unor nave vechi, prost întreținute, în ape internaționale. De asemenea, incidentul are loc într-un moment de tensiuni crescute în regiunea Golfului, unde petrolierele au fost frecvent vizate de atacuri de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran, la sfârșitul lunii februarie.
Pentru Oman, o țară care depinde semnificativ de turism și de pescuit, un dezastru ecologic de această magnitudine ar putea avea consecințe economice devastatoare pe termen lung. Recifele de corali și plajele curate sunt principalele atracții turistice ale regiunii Dhofar, iar comunitățile locale de pescari depind de sănătatea ecosistemelor marine pentru traiul lor zilnic. De asemenea, zona Hallaniyat este un habitat crucial pentru specii migratoare, iar pierderea acestor habitate ar putea afecta biodiversitatea la nivel regional.
În timp ce autoritățile omaneze încearcă să coordoneze o operațiune de salvare complexă, comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluția situației. Experții în mediu solicită o intervenție internațională coordonată, având în vedere amploarea dezastrului și resursele limitate ale Omanului. Fără o acțiune rapidă și eficientă, scurgerea de petrol din Caroline Bezengi ar putea deveni unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din istoria recentă a regiunii, cu efecte resimțite timp de generații.
De ce este important:
Acest incident evidențiază pericolele ascunse ale „flotei fantomă” rusești și costul real al ocolirii sancțiunilor internaționale. Dincolo de cifrele impresionante, vorbim despre un ecosistem marin protejat, despre comunități locale care își pierd mijloacele de trai și despre un precedent periculos pentru siguranța transportului maritim global. De asemenea, subliniază vulnerabilitatea regiunii Golfului în contextul tensiunilor geopolitice actuale, unde infrastructura energetică și mediul înconjurător devin victime colaterale ale conflictelor mai ample. Monitorizarea atentă a acestui caz este esențială nu doar pentru a trage la răspundere responsabilii, ci și pentru a preveni viitoare catastrofe ecologice într-o lume tot mai dependentă de transportul maritim al hidrocarburilor.
