Danon a calificat decizia drept „scandaloasă” și a acuzat ONU că răspândește minciuni împotriva Israelului. „Să ne pună pe noi și pe teroriștii Hamas pe aceeași listă este inacceptabil”, a spus el. Misiunea israeliană la ONU a anunțat că va întrerupe orice contact cu biroul secretarului general atâta timp cât Guterres rămâne în funcție. Oren Marmorstein, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe israelian, a declarat pe X că „decizia rușinoasă și absurdă a ONU de a include entități israeliene în anexa raportului CRSV (violență sexuală legată de conflicte) este o nouă dovadă a adevăratei naturi a ONU: o organizație politizată și coruptă, care și-a abandonat principiile fondatoare și vizează sistematic Israelul ca misiune principală”.
Raportul din august 2024 al ONU avertizase deja că Israelul ar putea fi adăugat pe lista părților suspectate de violență sexuală în situații de conflict armat. Atunci, ONU a citat „informații credibile” privind violențe sexuale comise de forțele de securitate israeliene împotriva deținuților palestinieni în închisori și centre de detenție, menționând că inspectorilor ONU li s-a refuzat accesul în aceste facilități. Danon a replicat că Israelul a invitat reprezentanții ONU să verifice acuzațiile, dar aceștia „au ales să nu vină”.
Contextul acestei decizii este marcat de acuzații repetate de abuzuri sexuale comise de soldați și coloniști israelieni împotriva palestinienilor, în special după începerea războiului din Gaza în octombrie 2023. Deținuții palestinieni, în special cei luați din Gaza, au relatat în mod constant despre tratamente degradante, tortură și violență sexuală. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului consideră că aceste mărturii fac parte dintr-un tipar sistematic. Un raport al West Bank Protection Consortium din luna precedentă a arătat că violența sexuală și alte forme de abuz bazate pe gen, comise de coloniști și soldați israelieni, determină palestinienii să părăsească Cisiordania ocupată.
Mai mult, chiar și străinii au fost afectați. Activiștii eliberați dintr-o flotilă de ajutor umanitar pentru Gaza, care au fost răpiți din apele internaționale, au relatat că au suferit abuzuri în detenția israeliană, inclusiv cel puțin 15 cazuri separate de agresiune sexuală sau viol. La începutul lunii, Israelul a respins acuzațiile de viol comise de forțele sale, detaliate într-un articol al jurnalistului Nicholas Kristof de la New York Times. Guvernul israelian a anunțat că va da în judecată ziarul, o măsură extraordinară. Articolul lui Kristof se baza pe mărturiile a 14 victime palestiniene, bărbați și femei.
Relațiile dintre ONU și Israel sunt deja extrem de tensionate, atingând un minim istoric după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul genocid al Israelului în Gaza, care a ucis peste 72.000 de palestinieni. Autoritățile israeliene l-au criticat pe Guterres și pe alți oficiali ONU pentru condamnarea conduitei brutale a Israelului în Gaza. În 2024, Guterres a fost declarat „persona non grata” în Israel.
Decizia ONU de a include Israelul pe lista neagră a violențelor sexuale este una istorică și controversată. Pe de o parte, susținătorii Israelului o consideră o acțiune părtinitoare și antisemită, care ignoră contextul securității naționale și amenințările teroriste. Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile omului și statele critice la adresa Israelului o văd ca pe un pas necesar pentru a trage la răspundere un stat care încalcă sistematic dreptul internațional umanitar.
Este important de menționat că lista neagră a ONU nu este o condamnare penală, ci un instrument de presiune politică și de monitorizare. Statele și entitățile incluse sunt supuse unor raportări anuale și pot fi supuse unor sancțiuni sau măsuri diplomatice. În trecut, pe această listă au figurat grupări precum Statul Islamic, talibanii sau forțele guvernamentale din Siria și Myanmar. Includerea Israelului, o democrație aliată a Statelor Unite, este fără precedent și reflectă schimbarea percepției internaționale asupra conflictului israeliano-palestinian.
Reacția Israelului a fost una dură, dar previzibilă. Ruperea legăturilor cu secretarul general ONU este un gest simbolic, dar care ar putea avea consecințe practice, inclusiv îngreunarea eforturilor umanitare și de mediere. De asemenea, Israelul ar putea încerca să mobilizeze aliații săi, în special Statele Unite, pentru a bloca sau a reduce impactul raportului. În trecut, SUA au folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate pentru a proteja Israelul de rezoluții critice, dar de această dată este vorba de un raport al secretarului general, care nu necesită aprobarea Consiliului.
Pe termen lung, această decizie ar putea alimenta și mai mult dezbaterea privind reforma ONU și acuzațiile de dublu standard. Criticii Israelului susțin că organizația a fost prea blândă cu statul evreu timp de decenii, în timp ce susținătorii Israelului consideră că ONU este dominată de o majoritate automată anti-israeliană. Oricum ar fi, includerea Israelului pe lista neagră a violențelor sexuale este un moment de cotitură în relațiile internaționale și un semnal că niciun stat, oricât de puternic, nu mai poate ignora acuzațiile de încălcare a drepturilor omului.
De ce este important:
Această decizie a ONU marchează o premieră în ceea ce privește includerea unui stat democratic și aliat al Occidentului pe lista neagră a violențelor sexuale în conflicte. Ea reflectă o schimbare majoră în percepția internațională asupra acțiunilor Israelului în teritoriile palestiniene ocupate și în Gaza, în special după războiul din 2023-2024. Dincolo de reacțiile politice imediate, acest raport va influența dezbaterile viitoare despre responsabilitatea statelor în conflicte armate, despre utilizarea violenței sexuale ca armă de război și despre credibilitatea sistemului internațional de justiție. Pentru publicul larg, este un semnal că niciun stat nu este mai presus de legea internațională, iar pentru jurnaliști și analiști, este un subiect care necesită o acoperire atentă, echilibrată și bazată pe fapte.
