„Ceea ce a început ca o lovitură asupra piețelor energetice s-a transformat într-un șoc de ofertă mai amplu, de amploare, magnitudine și durată incerte, care se resimte în întreaga lume”, a declarat Shantanu Mukherjee, directorul de analiză economică al departamentului. El a subliniat că estimările actuale se bazează pe ipoteza că prețurile petrolului vor începe să scadă în a doua jumătate a anului și că guvernele vor putea atenua parțial șocul prin utilizarea rezervelor de combustibil. Totuși, într-un „scenariu advers”, creșterea globală ar putea încetini până la doar 2,1%, una dintre cele mai slabe performanțe ale acestui secol, exceptând pandemia de COVID-19 și criza financiară globală din 2007-2009.
„Cifrele noastre vin acum cu un grad semnificativ de incertitudine”, a recunoscut Mukherjee într-o conferință de presă. El a atras atenția că țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate: creșterea lor economică estimată pentru acest an este cu 1,3 puncte procentuale sub media de dinaintea pandemiei, în timp ce pentru întreaga economie globală declinul este de doar 0,7 puncte procentuale. Asia de Vest va înregistra cea mai abruptă încetinire dintre toate regiunile în 2026, ONU reducându-și prognoza de la 4,1% la doar 1,4%. De asemenea, previziunile pentru Caraibe, Africa de Vest, Africa Centrală, Europa de Sud-Est și Regatul Unit au fost tăiate cu 0,4-0,5 puncte procentuale.
Interesant este că perspectivele pentru Statele Unite și China, cele mai mari două economii ale lumii, au rămas neschimbate: 2% creștere pentru SUA și 4,6% pentru China. Aceasta sugerează că, deocamdată, marile puteri economice reușesc să absoarbă șocul mai bine decât statele mai mici și mai vulnerabile. Cu toate acestea, efectele indirecte – precum creșterea prețurilor la energie și volatilitatea piețelor financiare – lovesc puternic în lanțurile globale de aprovizionare și în încrederea investitorilor.
Deși războiul a fost suspendat după ce SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu pe 8 aprilie, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne practic blocat din cauza amenințării atacurilor iraniene. Luni, doar 10 nave comerciale au tranzitat această cale navigabilă, potrivit firmei de informații maritime Windward, o fracțiune din cele aproximativ 130 de vase care traversau zilnic înainte de începerea conflictului. Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale – aproximativ 20% din consumul mondial de petrol trece prin această rută. Blocajul a dus la creșteri vertiginoase ale prețurilor la energie, ceea ce alimentează inflația și reduce puterea de cumpărare a consumatorilor din întreaga lume.
ONU nu este singura instituție care și-a revizuit în jos prognozele. În aprilie, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus estimarea de creștere globală de la 3,3% la 3,1%, invocând aceleași motive legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Diferența dintre cele două organizații reflectă însă gradul diferit de pesimism: ONU este mai sumbră, anticipând un impact mai profund și mai durabil asupra economiilor emergente.
Analiștii atrag atenția că incertitudinea rămâne cuvântul de ordine. Dacă armistițiul se menține și traficul prin Hormuz se reia treptat, prețurile energiei ar putea scădea, iar creșterea economică s-ar putea redresa parțial. În schimb, o escaladare a conflictului sau noi sancțiuni ar putea împinge economia globală într-o recesiune prelungită. De asemenea, efectele asupra țărilor în curs de dezvoltare sunt deosebit de îngrijorătoare: multe dintre ele se confruntă deja cu datorii mari, inflație și instabilitate politică, iar șocul energetic le lovește direct în capacitatea de a importa alimente și medicamente.
În concluzie, raportul ONU este un semnal de alarmă pentru liderii mondiali. Reducerea prognozelor de creștere nu este doar o statistică rece, ci reflectă suferința reală a milioane de oameni care își pierd locurile de muncă, văd cum prețurile cresc și cum perspectivele de viitor se întunecă. Războiul din Iran, chiar și în forma sa „înghețată”, a demonstrat cât de fragilă este arhitectura economică globală și cât de rapid poate fi destabilizată de conflicte regionale.
De ce este important:
Această reducere a prognozei de creștere economică globală nu este doar o cifră într-un raport – ea are consecințe directe asupra vieții de zi cu zi: locuri de muncă, prețuri la alimente și energie, stabilitatea financiară a statelor. În plus, subliniază cât de interconectată este lumea și cât de mult depinde prosperitatea noastră de pacea din regiuni îndepărtate. Pentru România, ca economie mică și deschisă, efectele indirecte – creșterea costurilor cu energia, inflația importată și încetinirea comerțului – se vor resimți în buzunarele fiecărui cetățean. De aceea, este crucial ca decidenții să înțeleagă riscurile și să pregătească măsuri de atenuare.
