Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi au ajuns la un acord pentru a crește cotele de producție de petrol cu aproximativ 206.000 de barili pe zi începând cu luna mai, o decizie care rămâne însă predominant simbolică având în vedere incapacitatea multora dintre membrii cheie de a-și majora efectiv extracția din cauza războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Conflictul armat a paralizat practic Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută de transport petrolier la nivel mondial, încă de la sfârșitul lunii februarie, provocând reduceri semnificative ale exporturilor din partea unor membri vitali ai OPEC+ precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak.
Într-o declarație oficială difuzată duminică, opt națiuni membre ale OPEC+, printre care se numără Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Kazakhstan, Algeria și Oman, au confirmat consensul privind majorarea cotelor pentru luna mai în cadrul unei întâlniri virtuale. Comunicatul subliniază angajamentul acestor țări de a monitoriza îndeaproape evoluția condițiilor pieței și de a evalua continuu situația pentru a susține stabilitatea sectorului energetic global. Totodată, cele opt state și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la atacurile care au vizat infrastructura energetică, subliniind că procesul de restaurare a activelor energetice avariate la capacitate maximă implică costuri considerabile și necesită perioade îndelungate de timp, ceea ce afectează în mod direct disponibilitatea globală a ofertei.
Deși creșterea cotelor reprezintă mai puțin de două procente din volumul de aprovizionare perturbat de închiderea strâmtorii, surse din interiorul OPEC+ citate de agenția de știri Reuters au declarat că această promisiune semnalează disponibilitatea grupului de a crește producția imediat ce traficul maritim va fi reluat în mod normal prin această arteră strategică. Prețurile petrolului brut au explodat până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, apropiindu-se de 120 de dolari pe baril, ceea ce a generat automat scumpiri la carburanții pentru transport. Joi, banca americană JPMorgan a avertizat că prețurile petrolului ar putea depăși pragul istoric de 150 de dolari pe baril în cazul în care fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz rămân blocate până la mijlocul lunii mai.
Majorarea planificată pentru luna mai coincide cu cea convenită inițial pentru aprilie în cadrul ultimei reuniuni din 1 martie, însă contextul actual al războiului a transformat peisajul energetic global. Perturbarea ofertei de petrol este estimată la un nivel record, cu între 12 și 15 milioane de barili pe zi retrase de pe piață, reprezentând până la 15 la sută din totalul aprovizionării mondiale. Această cifră alarmantă subliniază gravitatea situației și impactul devastator pe care conflictul îl are asupra economiei energetice mondiale.
În contextul în care Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, Iranul a permis totuși accesul unor țări din regiune pentru utilizarea acestei rute maritime esențiale. Autoritățile de la Tehran au anunțat că Irakul este scutit de orice restricții de tranzit prin strâmtoare, iar datele de shipping din duminică au confirmat trecerea unui tanc petrolier încărcat cu petrol irakian prin această cale navigabilă. Ministerul Afacerilor Externe din Oman a informat tot duminică că la nivel de viceministru se desfășoară discuții cu reprezentanții iranieni pentru a explora opțiunile menite să asigure tranzitul fluid al navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz.
Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment sever, amenințând cu escaladarea atacurilor și vizarea infrastructurii civile iraniene, inclusiv poduri și centrale electrice, în cazul în care Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă până luni. Această poziție fermă reflectă miza strategică extraordinară pe care o reprezintă această strâmtoare pentru economia globală și pentru securitatea energetică a lumii întregi.
Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală pentru comerțul mondial cu petrol, prin care trece aproximativ o cincime din producția globală de petrol. Blocarea sa prelungită generează turbulențe majore pe piețele internaționale, punând presiune asupra economiilor dependente de importurile de petrol și accelerând inflația în întreaga lume. Analiștii economici avertizează că, în absența unei soluții diplomatice rapide, consecințele s-ar putea resimți mult timp după încetarea focului, cu efecte în lanț asupra prețurilor la consumator, transportului și industriei în general.
OPEC+ acceptă majorarea producției de petrol, dar avertizează asupra unei redresări lente după atacurile din Golf
