„În angajamentul lor colectiv de a sprijini stabilitatea pieței petroliere, cele șapte țări participante au decis să implementeze o ajustare a producției de 188 de mii de barili pe zi”, a declarat OPEC+ într-un comunicat, fără a face nicio mențiune despre Emiratele Arabe Unite (EAU), care au părăsit organizația vineri. Această omisiune este semnificativă, deoarece EAU, unul dintre cei mai mari producători din lume, și-au anunțat retragerea din OPEC și din grupul extins OPEC+ după ce s-au simțit constrânși de cotele de producție impuse. Niciunul dintre grupuri nu a reacționat public până acum, iar lipsa oricărei referiri la EAU în declarația de duminică subliniază tensiunile interne.
Cele șapte țări – Algeria, Irak, Kazahstan, Kuweit, Oman, Rusia și Arabia Saudită – s-au reunit virtual duminică pentru a „revizui condițiile pieței globale și perspectivele”. Mișcarea este concepută pentru a arăta că grupul este pregătit să crească aprovizionarea odată ce războiul se va încheia și semnalează că OPEC+ continuă cu o abordare de tip „business as usual”, în ciuda plecării EAU, au declarat surse din cadrul OPEC+, potrivit agenției de știri Reuters.
Cota principalului producător din OPEC+, Arabia Saudită, va crește la 10,291 milioane de barili pe zi în iunie, conform acordului, mult peste producția reală. Regatul a raportat o producție reală de 7,76 milioane de barili pe zi către OPEC în martie. Această discrepanță uriașă între cota teoretică și producția reală arată cât de multă capacitate de producție este blocată de conflict și de blocada navală.
OPEC+ are 21 de membri, inclusiv Iran. Dar în ultimii ani, doar cele șapte națiuni plus EAU au fost implicate în deciziile lunare de producție. Războiul din Iran, care a început pe 28 februarie, și închiderea rezultată a Strâmtorii Hormuz au sufocat exporturile din membrii OPEC+ precum Arabia Saudită, Irak și Kuweit, precum și din EAU. Înainte de conflict, acești producători erau singurele țări din grup capabile să crească producția. Chiar și atunci când transportul prin Strâmtoarea Hormuz se va redeschide, va dura câteva săptămâni, dacă nu luni, pentru ca fluxurile să se normalizeze, au declarat directori din domeniul petrolului din Golf și comercianți globali de petrol.
Producția de țiței a tuturor membrilor OPEC+ a fost în medie de 35,06 milioane de barili pe zi în martie, în scădere cu 7,7 milioane de barili pe zi față de februarie, a declarat OPEC într-un raport luna trecută. Irak și Arabia Saudită au făcut cele mai mari reduceri din cauza exporturilor constrânse. Această scădere dramatică a producției reflectă impactul devastator al războiului asupra infrastructurii energetice din regiune.
Analiștii sunt sceptici cu privire la eficacitatea acestei creșteri simbolice. „188.000 de barili pe zi este o picătură în ocean în comparație cu pierderile de milioane de barili pe zi cauzate de blocada Strâmtorii Hormuz”, a declarat un expert în energie de la o firmă de consultanță internațională. „Este mai degrabă un semnal politic că OPEC+ încă există și poate acționa, dar nu va rezolva problema imediată a aprovizionării.”
În plus, retragerea EAU din OPEC+ ridică întrebări serioase despre viitorul coaliției. EAU, care produce aproximativ 3 milioane de barili pe zi, au fost nemulțumiți de cotele care nu reflectau capacitatea lor reală de producție. Plecarea lor ar putea încuraja și alți membri să urmeze aceeași cale, slăbind și mai mult influența OPEC+ pe piața globală.
Pe de altă parte, Statele Unite și Israelul continuă să exercite presiuni asupra Iranului, iar blocada navală a Strâmtorii Hormuz rămâne în vigoare. Aceasta este o rută strategică prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea sa a dus la o criză energetică fără precedent, cu efecte în lanț asupra economiilor globale. Prețurile la benzină și motorină au explodat în multe țări, iar inflația amenință să scape de sub control.
În acest context, decizia OPEC+ de a crește producția cu doar 188.000 de barili pe zi pare aproape ridicolă. Este ca și cum ai încerca să stingi un incendiu de proporții cu o cană cu apă. Cu toate acestea, mesajul este clar: OPEC+ vrea să arate că este încă relevantă și că poate acționa, chiar dacă doar simbolic. Rămâne de văzut dacă această mișcare va calma piețele sau va fi ignorată ca fiind insuficientă.
De ce este important:
Această decizie a OPEC+ este crucială deoarece evidențiază fragilitatea pieței globale de petrol în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Blocarea Strâmtorii Hormuz și războiul dintre SUA-Israel și Iran au creat o criză energetică majoră, iar creșterea simbolică a producției nu face decât să sublinieze incapacitatea OPEC+ de a răspunde eficient. În plus, retragerea EAU din organizație semnalează posibile fisuri în coaliție, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen lung asupra stabilității prețurilor și a aprovizionării. Pentru consumatori, aceasta înseamnă prețuri mai mari la pompă și o inflație în creștere, iar pentru economiile globale, riscul unei recesiuni provocate de șocul petrolier.
