Magyar, un fost avocat și activist civic în vârstă de 48 de ani, a câștigat alegerile cu o platformă anti-corupție și pro-europeană, promițând să restaureze statul de drept și să repare relațiile tensionate cu Uniunea Europeană. „Astăzi, Ungaria se întoarce acasă, în familia europeană”, a declarat noul premier în discursul său inaugural, făcând referire la izolarea tot mai accentuată a țării sub Orbán.
Victoria lui Magyar a fost posibilă datorită unei coaliții largi, care a unit partide de opoziție, societatea civilă și chiar foști membri ai partidului Fidesz, nemulțumiți de deriva autoritară a fostului lider. „Nu este doar o schimbare de guvern, ci o renaștere a democrației maghiare”, a comentat analistul politic Zoltán Kovács pentru Al Jazeera.
Una dintre primele măsuri anunțate de Magyar este dizolvarea „Oficiului pentru Protecția Suveranității”, o instituție creată de Orbán pentru a supraveghea presa și ONG-urile, considerată de critici un instrument de cenzură. De asemenea, noul executiv intenționează să anuleze o serie de legi controversate, inclusiv cele care restricționează drepturile comunității LGBTQ+ și independența justiției.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „un nou început pentru Ungaria și pentru Europa”, în timp ce liderii Poloniei și Slovaciei și-au exprimat speranța că relațiile regionale se vor îmbunătăți. În schimb, Kremlinul a reacționat cu prudență, Moscova pierzând un aliat important în cadrul UE.
Provocările care îl așteaptă pe Magyar sunt uriașe. Economia ungară se confruntă cu o inflație ridicată, un deficit bugetar cronic și o dependență excesivă de fondurile europene, care au fost înghețate parțial din cauza încălcărilor statului de drept. „Trebuie să recâștigăm încrederea investitorilor și a partenerilor noștri europeni”, a spus Magyar, anunțând că va trimite imediat o echipă la Bruxelles pentru a negocia deblocarea fondurilor.
Pe plan intern, noul premier se confruntă cu o societate profund polarizată. Susținătorii lui Orbán, organizați în jurul partidului Fidesz, au promis o opoziție dură, acuzându-l pe Magyar de „trădare a valorilor naționale”. Cu toate acestea, sondajele arată că majoritatea ungurilor sunt optimiști în privința viitorului, iar ratingul de încredere al noului guvern depășește 60%.
Un alt test major va fi gestionarea crizei refugiaților și a relațiilor cu vecinii, în special Ucraina. Orbán a fost criticat pentru poziția sa ambiguă față de războiul din Ucraina, menținând legături strânse cu Rusia. Magyar a promis o aliniere clară la politica externă a UE și NATO, inclusiv sprijin pentru sancțiunile împotriva Moscovei și ajutor umanitar pentru Kiev.
În plan social, noul guvern intenționează să majoreze pensiile și salariile din sectorul public, să investească în sănătate și educație și să combată sărăcia, care a crescut alarmant în ultimii ani. „Nu vom mai tolera ca oamenii să moară pe holurile spitalelor sau ca tinerii să plece în străinătate pentru un trai mai bun”, a promis Magyar.
Analiștii atrag însă atenția că schimbarea nu va fi ușoară. „Magyar moștenește un stat capturat de interese oligarhice, o justiție subminată și o presă controlată de partid. Va fi nevoie de ani pentru a reconstrui instituțiile”, a declarat pentru Al Jazeera expertul în științe politice Anna Szabó.
Cu toate acestea, învestirea lui Péter Magyar reprezintă un moment de cotitură nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga Europă Centrală. După ani de declin democratic, exemplul ungar ar putea inspira forțele pro-europene din Polonia, Slovacia sau chiar din România. „Dacă Ungaria poate scăpa de un regim autoritar, atunci orice este posibil”, a concluzionat Szabó.
