Ali al-Zaidi, în vârstă de 40 de ani, devine astfel cel mai tânăr prim-ministru din istoria Irakului. El a fost desemnat să formeze noul guvern pe 27 aprilie, după ce președintele Nizar Amedi l-a numit premier-desemnat. Alegerea sa a spart un impas de luni de zile, în care fostul premier Nouri al-Maliki, apropiat de Iran, părea favorit. Intervenția președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu retragerea sprijinului pentru Irak dacă al-Maliki ajungea la putere, a schimbat radical ecuația politică.
Parlamentul a aprobat 14 miniștri în cadrul ședinței, dar nu a reușit să ajungă la un acord asupra mai multor posturi rămase, inclusiv cele de interne și apărare. Basim Mohammed a fost numit noul ministru al petrolului, iar Fuad Hussein a rămas la conducerea Ministerului de Externe. Al-Zaidi și-a prezentat programul de guvernare în fața Parlamentului, dar acesta nu a fost difuzat în direct și nici nu a fost făcut public integral.
Provocările cu care se confruntă noul premier sunt uriașe. Printre acestea se numără dezarmarea milițiilor susținute de Iran, combaterea corupției endemice și echilibrarea relațiilor dintre Washington și Teheran. Irakul rămâne un câmp de luptă geopolitic, iar al-Zaidi, un om fără experiență politică anterioară, este văzut de unii analiști ca o „tablă goală” – un atu într-un peisaj politic profund polarizat.
Născut în Bagdad, într-o familie proeminentă originară din provincia sudică Dhi Qar, al-Zaidi și-a construit cariera în sectorul privat și academic. Deține licențe în drept și finanțe, precum și un master în banking și finanțe, și este membru al Baroului Irakian. Lipsa sa de istoric politic este considerată cel mai mare avantaj al său, permițându-i să fie o alegere acceptabilă atât pe plan intern, cât și internațional.
Cu toate acestea, formarea unui guvern incomplet ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a guverna eficient. Ministerele de interne și apărării sunt esențiale pentru securitatea națională, iar lipsa unor miniștri în aceste posturi ar putea întârzia implementarea reformelor. Negocierile continuă între partidele politice pentru a umple posturile vacante, dar rămâne de văzut dacă se va ajunge la un consens.
În plus, al-Zaidi trebuie să facă față presiunilor din partea Statelor Unite, care doresc reducerea influenței iraniene, și a Iranului, care încearcă să-și mențină aliații la putere. De asemenea, corupția rămâne o problemă sistemică, iar încrederea publicului în instituții este la cote minime. Economia irakiană, dependentă de petrol, este vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor globale, iar șomajul și sărăcia afectează o mare parte a populației.
Analiștii subliniază că succesul lui al-Zaidi va depinde de capacitatea sa de a construi coaliții stabile și de a implementa reforme reale. Deși nu are experiență politică, el poate aduce o perspectivă proaspătă, dar va avea nevoie de sprijinul tuturor facțiunilor pentru a evita blocajele. În acest context, aprobarea parlamentară a guvernului său, chiar și parțială, reprezintă un prim pas, dar drumul rămâne anevoios.
De ce este important:
Aprobarea noului guvern irakian, deși incomplet, marchează un moment crucial pentru stabilitatea țării. Ali al-Zaidi, ca figură nepolitică, oferă o șansă de resetare a sistemului, dar provocările sunt imense: de la securitate și corupție, la echilibrul geopolitic dintre SUA și Iran. Modul în care va gestiona aceste dosare va influența nu doar viitorul Irakului, ci și dinamica regională. Pentru cetățenii irakieni, aceasta este o oportunitate de a vedea dacă un lider fără legături cu vechea gardă poate aduce schimbarea mult așteptată.
