Fujimori, în vârstă de 51 de ani, este o figură cunoscută în politica peruană, fiind fiica fostului președinte autoritar Alberto Fujimori. Ea candidează pentru a patra oară la președinție, promițând o abordare dură împotriva criminalității, similară cu cea a tatălui său, inclusiv declararea unei stări de urgență de 60 de zile pentru a „învinge terorismul”. În schimb, Sanchez, un fost psiholog și ministru al comerțului sub președintele de stânga Pedro Castillo, a adoptat un discurs mai moderat în ultimele săptămâni, concentrându-se pe atragerea alegătorilor din zonele rurale și promițând măsuri antipoluare, reforma poliției și o nouă constituție bazată pe „participarea cetățenilor”.
Rezultatele parțiale arată că Fujimori conducea cu 50,2% din voturi, față de 49,8% pentru Sanchez, dar această diferență s-a redus pe măsură ce voturile din zonele rurale, unde Sanchez are un sprijin puternic, au fost numărate. „Deocamdată, nu există un câștigător. Vor urma zile lungi”, a declarat Fujimori duminică seara, în timp ce Sanchez a descris cursa drept o „egalitate perfectă”. Această situație amintește de alegerile din 2021, când Fujimori și Castillo s-au aflat într-o cursă similară, cu diferențe de doar 50,1% la 49,9%, iar rezultatul final a fost amânat săptămâni întregi din cauza contestațiilor.
Polarizarea este evidentă nu doar în cifre, ci și în discursurile celor doi candidați. Fujimori a atacat dur, susținând că Sanchez ar transforma Peru într-un „stat socialist eșuat” și ar duce țara într-o „regresiune”. Pe de altă parte, Sanchez a promis să-l grațieze pe Castillo, care execută o pedeapsă cu închisoarea după o tentativă eșuată de a dizolva Congresul în 2022. Dacă ar câștiga, Sanchez ar beneficia de imunitate prezidențială în cazul acuzațiilor legate de nereguli financiare din partidul său, dar ar putea face față unor încercări de demitere din partea legislativului dominat de dreapta.
Analiștii politici subliniază că această cursă strânsă reflectă diviziunile profunde din societatea peruană. „Oricine va câștiga va avea jumătate din țară împotrivă”, a declarat Paulo Vilca, analist politic la Institutul de Studii Peruviene, pentru agenția AFP. Această situație este cu atât mai tensionată cu cât Peru se confruntă cu o criză politică cronică, având nouă președinți în zece ani, mulți dintre ei forțați să demisioneze sau destituiți.
În timp ce numărătoarea continuă, ambele tabere se pregătesc pentru posibile contestații și negocieri. Fujimori, care a fost acuzată de corupție și legături cu grupuri ilegale, încearcă să-și consolideze poziția prin promisiuni de securitate și stabilitate. Sanchez, în schimb, mizează pe sprijinul rural și pe promisiunile de reformă socială. Indiferent de rezultat, această alegere va marca un nou capitol în istoria tumultuoasă a Perului, o țară care caută un lider capabil să unească o națiune divizată.
De ce este important:
Această cursă electorală strânsă din Peru este crucială nu doar pentru viitorul politic al țării, ci și pentru stabilitatea regională în America de Sud. Rezultatul va influența direcția economică și socială a Perului, o națiune bogată în resurse, dar marcată de instabilitate politică. Polarizarea reflectată în alegeri arată că societatea peruană este profund divizată, iar noul președinte va trebui să gestioneze nu doar crizele interne, ci și presiunile externe. În plus, această situație oferă o lecție importantă despre fragilitatea democrațiilor și importanța reconcilierii naționale.
