Armistițiul, mediat de Egipt și Qatar, fusese salutat la momentul respectiv ca o pauză necesară pentru a permite ajutorul umanitar și negocierile pentru eliberarea ostaticilor. În realitate, însă, violențele nu au încetat niciodată complet. Zilnic, în Gaza au loc lovituri aeriene, tiruri de artilerie și schimburi de focuri de-a lungul liniei de demarcație care împarte teritoriul în zone controlate de Israel și de palestinieni. Cele mai recente victime au fost înregistrate după o serie de atacuri cu drone israeliene în orașul Gaza și în taberele de refugiați din centrul enclavei.
Miercuri, un atac israelian a ucis doi palestinieni și a rănit alți șase în Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, au declarat oficialii medicali de la Spitalul Nasser. Armata israeliană a confirmat că a efectuat lovitura, susținând că ținta a fost un „terorist”, fără a oferi detalii suplimentare. Familiile victimelor au declarat că atacul a vizat un grup de oameni aflați lângă plajă, în imensa tabără de corturi Muwasi, unde sute de mii de palestinieni strămutați încearcă să supraviețuiască în condiții inumane.
Israelul afirmă că continuă să acționeze împotriva Hamas și a militanților aliați din Gaza și că și-a extins controlul teritorial în interiorul enclavei. Ambele părți se acuză reciproc de încălcarea armistițiului. Într-o declarație separată, armata israeliană a anunțat că a ucis doi militanți ai Hamas și ai Jihadului Islamic Palestinian în atacuri de weekend. Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat duminică că numărul total al morților din războiul Israel-Hamas a depășit 73.000 în Gaza. Ministerul nu face distincție între civili și combatanți, dar este format din profesioniști medicali și menține evidențe detaliate considerate, în general, de încredere de comunitatea internațională.
Războiul a izbucnit pe 7 octombrie 2023, când militanții Hamas au pătruns în sudul Israelului, ucigând 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând 251 de ostatici. Ca răspuns, liderii israelieni au promis o ofensivă punitivă asupra Fâșiei Gaza pentru a anihila Hamas și a elibera ostaticii. De atunci, conflictul a provocat o criză umanitară fără precedent, cu distrugeri masive ale infrastructurii, foamete și lipsa accesului la apă potabilă, electricitate și asistență medicală.
Armistițiul din octombrie 2024 a fost negociat în contextul presiunilor internaționale și al temerilor că războiul s-ar putea extinde în întregul Orient Mijlociu. În aceeași perioadă, au fost convenite încetări ale focului și în Liban și Iran, dar toate trei sunt interconectate și, după cum se vede, extrem de fragile. În Gaza, încălcarea constantă a armistițiului de către ambele părți subminează orice speranță de pace durabilă.
Pentru palestinienii din Gaza, fiecare zi este o luptă pentru supraviețuire. Taberele de refugiați sunt supraaglomerate, iar ajutorul umanitar ajunge cu greu din cauza restricțiilor impuse de Israel și a costurilor crescute generate de războiul din Iran. Foametea se extinde, iar sistemul medical este în colaps. Organizațiile internaționale avertizează că situația este catastrofală și că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare decât cel raportat.
În acest context, comunitatea internațională privește cu îngrijorare escaladarea violențelor. Statele Unite, Uniunea Europeană și ONU au cerut de nenumărate ori încetarea focului și reluarea negocierilor, dar apelurile lor rămân fără ecou. Fiecare lovitură israeliană, fiecare rachetă lansată de Hamas adâncește prăpastia dintre cele două tabere și îndepărtează perspectiva unei soluții pașnice.
De ce este important:
Acest articol evidențiază eșecul armistițiului din Gaza de a proteja viețile civililor și subliniază fragilitatea acordurilor de încetare a focului în conflictele asimetrice. Peste 1.000 de morți în timpul unui armistițiu demonstrează că pacea nu poate fi impusă doar prin intermedierea diplomatică, ci necesită angajament real din partea ambelor părți și mecanisme eficiente de monitorizare. În plus, criza umanitară din Gaza, agravată de continuarea ostilităților, are implicații regionale și globale, alimentând instabilitatea și extremismul. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru oricine urmărește evoluțiile din Orientul Mijlociu.
