Criza Ebola din Republica Democrată Congo: un sistem sanitar la limită
Epidemia de Ebola care a izbucnit în Republica Democrată Congo (RDC) continuă să facă ravagii, iar ultimele date arată că peste 70 de cadre medicale au fost infectate, dintre care 17 au murit. De la declararea oficială a epidemiei pe 15 mai, numărul total al deceselor a depășit 200, iar autoritățile sanitare se confruntă cu o situație din ce în ce mai gravă, într-o țară unde sistemul medical este deja slăbit de ani de conflicte, deplasări masive de populație și subfinanțare cronică.
„Epidemia rămâne gravă și evoluează foarte rapid”, a declarat Marie Roseline Belizaire, directorul de urgență al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Este un preț foarte mare pe care sistemul de sănătate îl plătește, pentru că nu avem suficienți lucrători sanitari în RDC”, a adăugat ea, într-o intervenție video din epicentrul epidemiei, situat în estul țării.
O tulpină rară și o întârziere fatală
Specialiștii în sănătate publică cred că tulpina rară de Ebola, denumită Bundibugyo, a circulat în comunități cu luni înainte ca guvernul să anunțe oficial epidemia. Această întârziere a lăsat medicii, asistentele și alte cadre medicale expuse virusului fără să știe că acesta era deja prezent. Chiar și acum, echipamentele de protecție de bază sunt insuficiente, iar multe unități sanitare se luptă să obțină mănuși, măști și alte materiale esențiale pentru a limita infectările.
RDC are unul dintre cele mai scăzute rapoarte dintre lucrătorii sanitari și populație, cu aproximativ 11 angajați în sănătate la 10.000 de locuitori, conform datelor OMS. Belizaire a menționat că China și Uganda trimit echipe medicale pentru a sprijini intervenția. De asemenea, OMS oferă sprijin psihologic medicilor care se tem să trateze pacienți după ce și-au văzut colegii îmbolnăvindu-se. „Când îți explică cum trăiesc această experiență, cum au fost infectați... îți poate frânge inima”, a spus ea.
Bilanțul tragic și eforturile de ajutor
Autoritățile congoleze au anunțat joi că epidemia a ucis 232 de persoane și a infectat 896 de oameni în 31 de zone sanitare din țară. Statele membre ale Uniunii Africane au promis aproape un miliard de dolari pentru a răspunde urgenței din estul RDC și din Uganda vecină, care a confirmat 19 cazuri și două decese.
Criza este cu atât mai alarmantă în taberele pentru persoanele strămutate, unde supraaglomerarea, igiena precară și rezistența la testare ar putea permite virusului să se răspândească nedetectat. Cel puțin 30 de persoane au murit de la începutul lunii mai în tabăra Kigonze din Bunia, provincia Ituri, epicentrul epidemiei. Oficialii taberei au descris rata deceselor ca fiind fără precedent. Autoritățile nu au putut confirma cauzele deceselor, deoarece pacienții și rudele au refuzat testarea atât a celor vii, cât și a celor decedați până joi, potrivit unui purtător de cuvânt al taberei și organizației de ajutor Caritas. Cu toate acestea, martorii și sursele din domeniul ajutorului au declarat pentru Reuters că decedații prezentau simptome asociate cu Ebola, inclusiv dureri de cap, febră și vărsături.
„Oamenii nu mureau așa înainte”, a declarat Desire Grodya Bapi, purtătorul de cuvânt al taberei, pentru Reuters. Kigonze găzduiește peste 15.000 de oameni. Creșterea numărului de decese acolo a amplificat temerile că Ebola s-ar putea răspândi printre cei peste cinci milioane de strămutați din estul RDC.
Tăierile de fonduri agravează criza
Lucrătorii umanitari spun că tăierile de fonduri au făcut situația de urgență și mai periculoasă. Donatorii, inclusiv Statele Unite sub președinția lui Donald Trump, au redus sprijinul pentru programele de apă, igienă și salubritate, vitale în lupta împotriva bolii care se transmite prin fluide corporale. Datele ONU arată că finanțarea pentru toalete și stații de spălat mâini în RDC s-a redus la mai mult de jumătate între 2024 și 2025, ajungând la aproximativ 38 de milioane de dolari. Apelul de 80 de milioane de dolari pentru acest an este finanțat doar în proporție de 21%.
RDC are sute de tabere de strămutați, unele găzduind până la 100.000 de oameni. Decese cauzate de Ebola au fost deja înregistrate într-o altă tabără din provincia Ituri, care reprezintă peste 90% din cele aproape 900 de cazuri confirmate.
Analiză: De ce această epidemie este diferită
Epidemia actuală de Ebola din RDC este a 14-a din istoria țării, dar prezintă caracteristici care o fac deosebit de periculoasă. În primul rând, tulpina Bundibugyo este mai puțin cunoscută și mai dificil de diagnosticat, ceea ce a dus la întârzieri în identificarea focarului. În al doilea rând, contextul geopolitic și umanitar este extrem de fragil: estul RDC este o zonă de conflict activ, cu grupări armate care controlează teritorii și îngreunează accesul echipelor medicale. Strămutările masive de populație creează condiții ideale pentru răspândirea virusului, iar lipsa de încredere în autorități și în sistemul de sănătate duce la refuzul testării și al tratamentului.
Un alt factor alarmant este impactul asupra personalului medical. Pierderea a 17 medici și infectarea a peste 70 de lucrători sanitari nu doar că slăbește capacitatea de răspuns, dar creează și un efect de descurajare: cei care rămân se tem să își facă datoria, iar alții ar putea refuza să lucreze în zonele de risc. OMS oferă sprijin psihologic, dar acesta nu poate înlocui lipsa de echipament și de personal.
Ce se poate face?
Pentru a opri răspândirea Ebola, este nevoie de o mobilizare internațională rapidă și coordonată. Pe lângă trimiterea de echipe medicale și echipamente de protecție, este crucial să se investească în educația sanitară a comunităților și în construirea de încredere. Fără acceptul populației pentru testare și vaccinare, orice efort va fi limitat. De asemenea, reluarea finanțării pentru programele de apă și salubritate este esențială, mai ales în taberele de strămutați.
În acest moment, lumea privește cu îngrijorare spre RDC, o țară care a mai învins Ebola de mai multe ori, dar care acum se confruntă cu cea mai dificilă luptă. Fiecare zi de întârziere înseamnă mai multe vieți pierdute și un sistem sanitar și mai aproape de colaps.
De ce este important:
Această epidemie de Ebola nu este doar o criză locală, ci un semnal de alarmă global. Într-o lume interconectată, un focar necontrolat poate escalada rapid și poate amenința securitatea sanitară internațională. Mai mult, ea evidențiază fragilitatea sistemelor de sănătate din țările afectate de conflicte și subfinanțare, precum și consecințele tăierilor de ajutoare umanitare. Protejarea personalului medical și asigurarea accesului la apă curată și igienă sunt măsuri care pot salva vieți, nu doar în RDC, ci oriunde în lume. Ignorarea acestor semne ne face pe toți mai vulnerabili.
